Viața nu e deloc așa cum pare a fi... de-aici și cunoscutul proverb "aparențele înșală", cred eu... după 21 de ani acum înțeleg, după 6 ani, acum conștientizez, după mai bine de un an mi-am dat seama că plutesc pe o mică scândură putrezită, pe-un ocean plin de gunoaie, eu.. printre puținii supraviețuitori, printre acei puțini ghinioniști care încă se chinuie să răsufle... mi-a trebuit mai bine de un sfert de viață ca să îmi dau seama că defapt nici nu am prea trăit, mai bine spus, doar am trăit cu impresia că trăiesc cu adevărat... Eu am fost printre acei oameni care au dorit să schimbe lumea în care trăiesc, în viziunea lor, să o facă mai bună, dar am greșit... nu am nici un drept să fac asta... suntem goi... așa ne naștem, așa murim... și din păcate, așa trăim... Ne vindem timpul, cel pe care nu îl pierdem, sub prețul "pieței", ne închiriem trupul deseori, iar mai apoi rămânem cu lacrimi și durere când partenerul nu mai plătește chiria, suntem roboți ce își trăiesc viața după etichetă, mereu spunem că nu găsim calitate, dar mereu suntem orbiți de etichete... suntem slabi... nu dăruim nimic niciodată, decât dacă obținem... judecăm zilnic, dorim egalitate, dar mereu cu cei ce sunt peste noi... eu cedez... dacă acesta este drumul pe care o apucă societatea, eu prefer să merg cu spatele... înainte, că înainte parcă era mai bine... parcă exista o doză de respect, o doză de decență, dreptate... cuvinte ce astăzi nu există în vocabularul nostru...
CITEȘTI
Simt... din nou
Poetry"Am revenit... nu știu dacă mi-a simțit cineva lipsa, oricum eu nu am fost niciodată prezent, am fost o umbră a miilor de cuvinte pierdute în caietele liniare de istorie, geografie, informatică, matematică... am fost un nimeni, dar ceea ce am spus p...