Atunci când o persoana îți pășește in suflet, e desculta. Abia pășește. Nu vrea sa perturbe, sa strice sau sa dezechilibreze ceva.
Aproape ca doar privește și nimic altceva. Dorește să stie, să descopere, să caute fără să lase ceva in urmă. Se consideră doar un simplu trecător care n-ar trebuii sa facă altceva decât sa privească, fără sa atingă ceva. Dacă nu atingi, nu poți distruge nimic.
Dar după ce gaseste, descoperă și începe să știe, prinde curaj. Calcă in adevăratul sens al cuvantului in sufletul tau. O simți acolo. O vrei acolo. Aleargă de fericită ce e și-ți umple și tie sufletul de fericire.
Apoi începi tu sa faci pe nebunul si îi închizi treptat ușile sufletului ca sa nu mai aibă pe unde să umble, iar când i-a mai rămas decât o singură ușa deschisă, își încalță cu gratie pantofii.
Și stii de ce? Ca să lase urme in sufletul tau. Si ea chiar lasa urme adânci pe care nu le poți acoperi niciodată, se îndreaptă spre singura ușă nezăvorâtă, cea pe care ai lăsat-o, cea spre ieșire, și pleacă.
CITEȘTI
The story of the wounding of a soul
RomanceHey!! Numele meu este Mike, iar in aceasta carte vreau sa va prezint o multitudine a unor povesti de dragoste, cum am trecut peste și toate experiențele mele "eterne". Timpul nu le rezolva pe toate, trebuie sa facem ceva in privința asta. Trebuie sa...
