Chapter 4.

4.6K 441 52
                                    

Scuze ca postez tarziu, dar sper sa ma intelegeti. Cand o sa inceapa scoala si o sa trec de testele initiale o sa pot posta la 2-3 zile daca nu apar alte chestii in program. Imi mai cer o data scuze, si am observat ca v-ati zgarcit cu parerile. Sa citit nota de la sfarsitul capitolului.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

        POV CAROLINA

        Stam in camera si asteptam ca Slender sa treaca peste si sa nu il omoare pe Jeff. Nu vreau sa il omoare chiar acum cand ne-am impacat, putea sa il omoare acum 2 ani cand ne-am certat. Oricum, stam de vreo 3 minute in baie la mine incuiati deoarece Slender bate incontinuu in usa si nu are cum sa o sparga sau sa se teleporteze. El nu stie exact daca noi suntem inauntru sau nu.

        Jeff se apropie de geam si il deschide observand ca vrea sa sara.

-Esti nebun? spun eu in soapta tragand-ul de hanoracul sau tipic, de nuanta unui alb cu pete de sange. Suntem la etajul 2! Nu mai suntem la 1 ca sa poti face tu pe tarzan si sa sari! ii spun eu tot in soapta/

-Am uitat... Dar daca folosim cadoul tau de bun venit de la Zalgo?

        Cadoul pe care Zalgi mi l-a luat acum 2 ani si jumatatea. Credeam ca numai eu si cu Zalgo stim de el. Este in dulapiorul de la baie. Ce este? Este un praf de aterizare. Cum adica? Iti dai cu el pe corp si sari de la orice inaltime, si atunci cand aterizezi nu simti nimic si nu patesti nimic, nu se aude nimic. De parca ai fi zburat pana jos.

        O facem si aterizam in siguranta langa gradina cu trandafiri. Nu mai eu sunt nebuna sa cred ca e gresit sa pui o gradina de trandafiri langa peretele din spatele casei de unde poate lumea vrea sa sara de la geam? Nu? Ce bine, credeam ca sunt singura.

        Jeff imi spune ca daca acum suntem impreuna, vrea sa ma duca undeva in padure unde isi dorea de mult sa mearga cu fata speciala care va veni in viata lui. Asta m-a emotionat pana in gat.

        Mergeam printre copaci adancindu-ne din ce in ce mai mult in padure. 

-Acopera-ti achii!

-Ce?

-Vreau sa fie surpriza. Te rog!

        Imi acopar ochii la porunca iubitului meu. Ce bine suna... De mult nu am mai spus-o. Inca mergeam si nu stiu daca puteam avea incredere in el ca nu o sa cad intr-o groapa si nu o sa ma lase acolo.

        Se opreste si ma opresc si eu cu el. Imi iau mainile de la ochi ca sa vad un lac in forma de inima inconjurata de copaci mai mult albi de la cate flori sunt. Pe lac era un pod care ducea spre o barcuta care avea o coroana de flori deasupra ei prinsa bine cu inste bare metalice. Pe uscat era un leagan pe jumatate roz si pe jumatate verde, unde cred ca vom sta noi in curand. Mai era putin mai incolo de leagan o masa alba din lemn acoperita de o fata de masa din matase roz si prinsa sub ea. Scaunele erau roz cu matase alba prinsa de ele. Langa era o Darmnetornt , un frigider in care cand pui mancare niciodata nu se strica, si o mini bucatarie care nu avea tavanul si doi pereti astef vazandu-se tot in ea. Nu pentru ca ar fi fost daramata bucataria de e asa, dar asa e modelul camerei.

        Pe lac, mai exact pe partea cealalta a lacului, se afla un covor rosu care ducea catre o masa unde se afla o cutie de lemn. Era fantastic. Nu imi vine sa cred ca Jeff chiar m-a adus aici. A zis ca aici va aduce doar fata speciala. Ma considera fata speciala. Niciodata nu am creut ca voi fi fata speciala a cuiva.

        Ma ia de mana si ma conduce spre barcuta care am putut observa ca era o gondola. Ce frumos. Am urcat in ea, ajutata bine-inteles de dragutul de Jeff si apoi a urcat si el. Pe tot drumul a incercat sa imi cante "O so le mio" [nu stiu cum se scrie exact, nu ma omorati], dar de fiecare data il opream deoarece, nu ca nu canta bine, ci din potriva canta superb acea melodie, dar ma facea pe mine sa ma emoionez si risca sa imi dea lacrimile de fericire, sa ma ridic in picioare de fericire si sa ajungem in lac de fericire.

        Am ajuns in mijlocul lacului unde el a inceput:

-Carolina, esti cea mai minunata fata pe care am vazut-o in viata mea. Esti frumoasa si inteligenta si cel mai mult, chiar daca esti o criminala , nu ai inima de piatra, ci o ai calda si buna. Esti perfecta si singurul lucru la care ma gandes in acest moment este daca te merit sau nu. Chiar daca acest loc este pregatit de vreo 7 ani pentru persoana potrivita, chiar de catre mama mea , care ura sa se recasatoreasca si incepuse pregatirea aici, dar nu a mai terminat deoarece a avut loc accidentul meu si apoi moartea lor, tot cred ca tu esti persoana speciala care a meritat sa vada prima acest loc.

-Jeff, incep eu, de cand te-am vazut prima ora calumea si fara sa imi fie frica de tine in acea padure cand erai impreuna cu Slender mi s-a parut ca esti o persoana speciala. De aceia m-a durut atat de tare cand ai zis aia in padure, deoarece eu te iubeam, si inca te iubesc.

        Jef mi-a zambit apoi mi-a dat un sarut dulce pe buze. A continuat sa vasleasca pana am ajuns pe partea cealalta. S-a dat jos din gondola ajutandu-ma, mai apoi, si pe mine sa cobor. Mi-a luat mana intra sa si m-a condus pana la acea masa. M-a pus sa stau pe un scaun foarte confortabil invelit in in. El a luat cutia si a deschis-o la spate ca sa nu vad eu ce in ea. Scoate de acolo ceva si vine langa mine, eu inca nevazand ce are la spate. Se aseaza in genunchi si incepe:

-Carolina Slendes, vrei sa fii logodnica mea?

        De la atata fericire nu mai pot. Nu am scos niciun cuvant si am continuat:

-Sigur ca nu... fata lui se intristeaza.... pot refuza o asa cerere. Da, Jeff, accept! 

        Fata lui se lumineaza si ma saruta fin pe buze. Ma ia in brate apoi imi pune inelul la mana. Aceasta va fi o chestie interesanta. Chiar daca stiu ca e prea curand sa ne logodim, asta e. 

        Sunt  5 zile de cand suntm impreuna. Da, am stat 5 zile in acea camera ca sa se ascunde de Slender, am mancat din mini bucataria mea. Nu stiati? Slender a renovat casa si a pus in toate camerele o mini bucatarie pe care a umplut-o cu mancare la inceput, apoi urmand sa isi ia fiecare ce are nevoie cand are pofte ca sa nu mai coboare scarile si sa faca galagie. Acela fiind Niall care inca are obiceiul prost de a manca cat 3 Jeff si jumatate.

        Ne urcam in gondola si ne-am dus pe partea cealalta unde Jeff a gatit repede ceva si am luat masa impreuna. A fost cea mea tare zi.

        [Cititi nota autorului de la sfarsit, e foarte important.]

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

        Acesta a fost capitolul.Am observat ca v-ati zgarcit cu parerile si asta ma dezamagasete, dar am observat ca sunteti din ce in ce mai generosi cu voturile. Vreau sa va spun un lucru, vreau si parerile voastre. De fiecare daca cand citesc ceva scris despre cartea mea de catre voi ma bucur. Deci, nu mai postez pana nu fac minim 10 comentarii si 15 voturi. La cati citesc cartea asta, nu cred ca cer prea mult!

        Le multumesc lui:

                                        @qlmPrettyLittleLiar -locul 2

                                        @adaclip -locul 2

                Si locului 1- @Vise_Colorate pentru participarea la concurs.

Jeff the KillerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum