I am A [+18]-Vol. I

Capitolul 3

         Devenea din ce in ce mai intens. Simteam cum intreg corpul mi se incalzea din ce in ce mai mult, respiratia mi se ingreuna, iar inima accelera. Desi nu-l puteam vedea, ii puteam simti buzele lasand saruturi fierbinti pe abdomen, in timp ce imi ridica tricoul.

           -“-A”, te rog, nu aici!am reusit eu sa spun printre gemete.

         El a chicotit, dar nu s-a oprit.

         Eram ingrozita de gandul ca oricine ar putea intra din clipa in clipa si ne-ar putea prinde. Trebuia sa ma gandesc la ceva. Orice ! Dar… ce ?

         In acel moment, i-am prins fata in maini si i-am ridicat-o la nivelul meu. Tare mult mi-as fi dorit sa-i vad fata. Sa-i pot vedea ochii  si buzele… sa-l vad pe el. Sa-l vad pe cel ce ma tortureaza in halul asta.

         Acum, distanta dintre buzele noastre era atat de minuscula incat ii puteam simtit respiratia mentolata batandu-mi pe buze. Mi-a lins buza superioara, provocandu-mi o senzatie ciudata, dar… placuta. Stai, ce ? Imi placea !? Chiar imi placea ? Nu, clar nu-mi placea ! Clar nu ma puteam lasa pacalita de acest obsedat dement.

         Sunetul clopotelului ne-a sfaramat momentul, intr-o tacere sobra. El s-a indepartat de mine, m-a coborat cu atentie de pe chiuveta, mi-a aranjat tricoul si parul.

           -Salvata de clopotel… Sa fii cuminte, ingeras, sunt cu ochii pe tine ! imi sopti el la ureche.

           -Cum?!E-esti elev a-aici i-in scoala ?

           -Sa zicem ca sunt atat de aproape si totusi atat de departe de tine…  incat nu o sa-ti dai seama cine sunt, niciodatala si, pot aparea cand te astepti cel mai putin.

         Astea au fost ultimele sale cuvinte, dupa care a disparut, la fel ca si materialul care imi acoperise ochii in tot acest timp.

         Nu am mai pierdut timpul si am luat-o la goana spre sala de clasa, deoarece eram sigura ca intarziasem. Am navalit ca un tsunami pe usa din clasa, aterizand pe podea. Din fericire, profesorul inca nu venise, dar m-am ales cu o cazatura zdravana si cu multe rasete pe seama mea.

         Ziua a trecut greu, iar eu nu prea m-am putut concetra prea mult la ore. Mintea imi umbla departe, foarte departe. La colegul cel nou si la acea privire urata pe care mi-a tras-o, la acest obsedat dement care ma tot urmareste … si la mine. La mine ? … Defapt cine sunt eu mai exact ? Ah, da… Mi-am amintit ! Sunt Karina, defapt “Tocilara Karin”, care nu a avut niciodata parte de lucruri frumoase, care nu a stiut niciodata ce inseamna sa ai un prieten, care nu a stiut cum e sa iubesti, care… a fost marginalizata de toti, chiar si de parintii ei.

         In drumul meu spre casa, am trecut pe langa biblioteca. Desi era seara, inca era deschisa. Amintirea acelei nopti in care aproape am fost violata mi-a provocat fiori, fiori de teama in tot corpul. De ce eu ? De ce…

         Acasa, mama si tata se aflau in sufragerie, discutau despre afaceri.

            -Buna, scumpo ! Cum a fost la scoala ?m-a intrebat mama cu privirea afundata inspre actele ei.

         Ziua a fost minunata, mami. Am un coleg nou care se uita urat la mine si ma face sa cred ca e un ucigas in serie, si … Aaa… Da ! Mai e si un obsedat dement care ma  urmareste si vrea sa ma violeze cu orice pret . In rest, ziua a fost minunata !

           -A fost bine, i-am raspuns, dupa care mi-am continuat drumul spre camera mea.

         A fost o zi plina si obositoare. Voiam sa fac o baie fierbinte cat mai repede. Mi-am aruncat rucsacul intr-un colt al camerei, dupa care am pasit spre dulap. Mi-am luat un maieu stramt pe mine, dupa care mi-am ales lenjeria intima si prosopul, cand… Negru ! Acelasi material negru mi-a acoperit ochii. Nuu! Nu el! Nu aici, nu acum! Doamne, ia-ma acum!