Al doilea vis, aceeași iubire!

Capitolul 22

Aud vocea Paulei...
    P:  OFFFFF
Și  urcăm cu toți  la etaj să  vedem ce se întamplă,  suntelele veneau din camera lui V...
     JK: Ce sunt cu țipetele astea?
     Jhope: S-a  întamplat ceva?
     P: Uite cât  de draguț este câinele lui V
Iar Paula se juca cu părul câinelui lui V...
     Eu: Fat-o chiar esti imposibilă ți-am  spus să  nu mai faci așa...
     P: Nu pot să  mă  abțin
     V: Chiar e draguță când  face asta..
     RM: Face des asa..(spuse zambind)
     Eu: Depinde de cât  de draguț e animalul respectiv (spun râzând)
După  ce am terminat sarmalele de făcut , pun fiecarui în  farfurie...
     Eu: O să  înteleg dacă  nu vă  place...deci fiți sinceri
     Jimin: OK
Iar atunci toți  iau și gustă după  spun...
     Jin: Sincer să  spun..
     Jimin: Sunt fenomenale...
      Suga: Mulțumim Paula că ai venit că altfel nu aflam de aceasta mâncare.  De acum încolo eu vreau sarmale la micul dejun (spuse râzând)
       Eu: RM cum sunt?
       RM: Sunt gustoase....
       Eu: Mă  bucur că  îti  plac
După  ce am mâncat  cum era seara mergem fiecare la el în  camera când  o vad pe Paula că  intra în  camera mea..
       P: Dă-te mai încolo...
Și  se facuse comodă langă  mine...
       Eu: S-a  întâmplat ceva...?
       P: Tu să  îmi  spui?
       Eu: Adica?
       P: RM mi-a  spus ca te-ai  taiat la deget...ce se petrece?
Inafara de Paula si Elena nu cred că  mai era vreo persoană care să  mă  înteleaga așa  de bine, chiar și  de mamei îi  puteam ascunde sentimentele dar de ele niciodată nu am să  pot....Si atunci i-am spus totul Paulei
        P: Uite draga mea dacă eu aș fi în  locul tău clar aș accepta oferta pentru că  desi ești  as în  bucatarie și la medicină te pricepi super bine si chiar o spun pe propia-mi experiență. Îti  aduci aminte când mi-am scrântit glezna din greseală  sau când  Elenei ia fost rău  cine a fost alaturi de noi.....TU AI FOST DECI ACCEPTĂ
        Eu: Nu stiu ce ma-si face fără  tine si Elena...
        P: Nici eu fara voi două
        Eu: Dar stai un puțin.... când ați  vorbit despre mine tu și  RM (spun zâmbind)
        P: După  ce am terminat de mancat mi-a  spus..
        Eu: Serios
        P: Se vede de la o poștă că  îi pasă  de tine...
        Eu: Nu-i  adevarat doar e politicos...
        P: Daca e așa  de ce iar pasă  de tine și  de ce acum că  am adus vorba de el ai început să  roșești...(spuse zambind)
          Eu: Cine eu...ti se pare... (spun zâmbind)
          P: Oooo avem doi porumbei
Iar atunci  îi  acopăr gura Paulei cu mâinile  mele....
          Eu: Taci să  nu te audă cineva și  să  înteleagă greșit
           P: Deci e adevarat?
           Eu: Nu  și  nici nu trebuie să  fie....
           P: De ce adică  în  adolescență erai înebunită după  el...
           Eu: Eram cum ai spus si tu  si plus că este si Robert  care de înainte să  vin în Coreea tot insistă să  fiu cu el împreună
           P: Poi bun... Da tu iai zis ca de cand ti-ai  pierdut memoria nu mai simți  la fel pentru el...
           Eu: Înzadar tot continuă cu mesaje si de fiecare dată când mergeam în România era acolo si mna...
           P: Poi și maicăta cred ca nu mai tine legătura cu el...
           Eu: Aș vrea să o văd și  pe asta...