I Tried To Protect You

2. O promisiune și un jurământ II

-Onee-chan?
Bruneta tresări apoi se uită în spate și își văzu surioara stând cu ursulețul ei în brațe privindu-și sora mai mare.
-Unde ai fost?întrebă ea somnoroasă.
-Păi... Am fost la o micuță plimbare.
-Pe ploaie? Alice-nee-chan, nu mă minții.
-Tu nu ar trebui să dormi la ora asta?
-Nee-chan, nu schimba subiectul!spune micuța puțin supărată.
Bruneta o ridică în brațe și îi zâmbi.
-Am fost să îi duc o scrisoare unei prietene.
-Nu puteai mâine?
-Mâine ar fi fost prea târziu.
-De ce?
-Hai la culcare.
-Dal, Nee-chan...
-Gata. Oricum, spuneai că mâine mergem împreună la Academie, nu? Deci trebuie să dormi.
-Pot dolmi cu tine, Nee-chan?
-Desigur...spune bruneta îndreptându-se spre camera sa.
Ajunsă acolo, bruneta adormise ținându-și surioara mai mică în brațe.
A doua zi cele două au mers la Academie pentru verișorul lor, Sasuke.
După ceremonie, cele două au plecat spre casă.
-Alice-nee-chan?
-Da, pitico?
-Putem melge să ne plimbăm?
-Desigur.
Cele două plecară să se plimbe până când Alice simte prezența a ceva.
-Dely-chan, trebuie să mergem într-un loc diferit.
-Unde, Onee-chan?
-Vei vedea... Dar mai întâi...
-Ce?
Bruneta scosese un recipient de colectare a sângelui și își înțepă surioara în mână, luându-i puțin sânge, ea începând să plângă.
-Îmi pare rău...spune bruneta punând recipientul în geantă apoi ridicându-și surioara în brațe.
-De ce, Onee-chan?spune micuța printre lacrimi.
-Ca să te pot salva... bruneta o sărută pe frunte apoi o lăsă jos.
Aceasta își făcu două clone, iar pe una o transformă în surioara ei.
-Voi două veți înscena sinuciderea mea și uciderea surorii mele după următorul plan.
Bruneta le dădu comanda clonelor apoi plecă împreună cu ele și surioara ei la o stâncă, unde Alice se ascunsese alături de surioara ei, clonele stând la marginea stâncii, pe ele având câteva kunaie explozibile.
Nu după mult timp, la stâncă veniră și Kakashi împreună cu Pakkun, Yoshioka și Takaki.
-Pakkun, gata. Îți mulțumesc.
-Dar, Kakashi-...
-Nu mai e nevoie de ajutor, de aici ne descurcăm noi.spune Yoshioka.
Cățelul plecase, chiar dacă avea ceva de spus.
-Alice-chan! Ce vrei să faci?!țipă Takaki la ea.
-Nu este treaba ta, Taki-kun.
-Te rog, nu face asta, Alice!spune Yoshioka aproape plângând.
-E prea târziu, dragii mei prieteni.bruneta le zâmbește. Dar vă mulțumesc că mi-ați fost alături. Și-...
-Alice, te rog nu! Kakashi o întrerupe.
-Kakashi-senpai, nu face totul mai greu, te rog.
-Dar... Ascultă-mă, măcar o dată. Mai știi ce ai spus în scrisoarea pentru mine, nu? Măcar ascultă răspunsul meu.
-Prea târziu, Senpai!aceasta își luă sora în brațe și se aruncă de pe stâncă, dând foc unui bilet explozibil.
În scurt timp Yoshioka, Takaki și Kakashi văzură o explozie apoi cei trei fură stropiți de câteva picături de sânge, deoarece stăteau pe marginea stâncii.
-N-Nu spune că este-...spune Yoshioka începând să îi curgă lacrimile.
Kakashi îl invocă pe Pakkun.
-Parcă spuneați că nu aveți nevoie de mine. Și... De ce plângeți?
-Pakkun, trebuie să ne ajuți în legătură cu acest sânge. Doar nu este al-...începe Kakashi dar e întrerupt de Pakkun.
-Ba da. Al lui Uchiha Alice și Dely.
Yoshioka începu să plângă, fratele ei luând-o în brațe. Kakashi căzu în genunchi apoi se uită la cer.
-Obito... Rin... Minato-sensei... Acum și Alice...acesta se ridică și se uită în jos, în locul unde a sărit Alice.
-Nu fii nesăbuit.îi spune Pakkun. Alice nu te va ierta dacă o vei urma. Și nu uita că și tatăl tău-...
-Nu mă voi sinucide.spune acesta plecând de acolo.

Bruneta mergea pe un drum, ținându-și surioara în spate și plângând silențios.
-Onee-chan?...
-Spune...
-De ce ai făcut asta?...
-Vei afla când vei crește...
-Și acum unde melgem?
-În Satul Nisipului.
-Dal e depalte...
-Știu... De asta voi merge doar eu, iar tu vei fi cărată de mine.
-O să obosești...
-Nu contează. Tu dormi acum.
-Bine...
După câtva timp, micuța dormea în spatele surorii sale.

Era noapte, bruneta dormea lângă surioara ei, ambele fiind obosite, dar bruneta fu trezită de faptul că simțea prezența unei persoane. Aceasta se ridică ușor și cercetă zona.
-Cine ești?! Arată-te!!
Itachi veni în fața ei.
-Itachi-kun?... Până la urmă ai-...?
-Da, Alice. I-am ucis pe toți.
-Și ce cauți aici? Ai spus că-...
-Da, că nu vă voi ucide, dar asta nu înseamnă că dacă ai fugit nu vei lua parte la uciderea părinților tăi.
-Itachi, nu o face. Tu nu ești așa...
Cuvintele brunetei nu avură niciun rost pentru vărul ei. Acesta îi arătă moartea părinților ei.
Aceasta își văzu mama plângând lângă o poză a brunetei împreună cu sora ei, apoi pe Itachi venind la ea și ucigând-o. Pe urmă își văzu tatăl beat și plângând, urmând să fie și el ucis.
Când totul se termină, bruneta căzu în genunchi, iar Itachi observă că acesteia i s-a trezit Sharinganul, fiind foarte afectată de starea părinților săi apoi de moartea lor zguduitoare. Acesta pleacă, lăsându-și verișoara plângând în hohote.
După ceva timp, Alice se liniști puțin apoi își privi surioara.
-Nu îți face griji, Dely-chan... Alice-nee-chan te va proteja cu prețul vieții sale... Îți jur asta... Și cum i-am promis lui Itachi... Voi avea grijă de Sasuke-kun, verișorul nostru...
Bruneta își luă ușor surioara în brațe, având grijă să nu o trezească, continuându-și drumul spre Satul Nisipului.