Hoseok, teoretic, își semnează, în momentul ăsta demisia. Renunțase la orice când auzi ce Yoongi i-a spus. Îl iubea și el. Cred că asta simți atunci când nu a încercat să profite de el. Voia să fie acasă, să fie la el în brațe.
Trebuia să-și vadă puiul, nu putea să plece fără el. Și singur, nu se mai duce.
O să-și ceară scuze fraților Kim. Le va spune ce simte cu adevărat pentru Yoongi.
Deși, undeva, în sinea lui, nu era sigur, ce simte? Oare asta-i calea ce trebuie să o urmeze? Se va merita?
Nu era sigur de nimic, alt loc de muncă și-ar fi găsit. Putea vorbi cu sora lui și lucra ca model. Acum, nu asta era prioritatea, ci Yoongi.
<<Vin acasă, babe.>>
Yoongi, pe de altă parte, plângea, era rușinat că din cauza sa, Hoseok și-ar pierde locul de muncă. Era un little egoist, îl voia pe Hoseok doar pentru el. Îi era frică, când alor săi, părinții lui care, pe jumătate, l-au abandonat, vor afla ca prima sa iubire este un băiat și că era mai mare decât el cu 6 ani și 5 centimetri, aveau să-l ia acasă și să-l bată?
Se amuză de ultimul gând, totuși era egoist, dar mai târziu avea să regrete, avea să plângă, să țipe și să nu le dea pace soților Kim. Și Yoongi îi iubea și pe ei, ei sunt dragostea familiară pe care nu a putut să o simtă niciodată.
Iar Hoseok, era prima sa iubire. Știa că în clasele mici când au fost întrebați ce se va întâmpla când vor găsi prima dragoste, Yoongi a spus "mă voi căsători cu ea" și a râs.
Avea, oare, să se căsătorească cu Hoseok?
Da. Voia ca Hoseok să fie soțul lui, simțea că are nevoie de cineva ca el. El era persoana potrivită. Persoana de care avea cea mai mare nevoie.
