Always on my mind

Reprosuri

19.04.2019

Astazi m-am intalnit cu fosta ta in Bucuresti. Ironic, nu? Totusi am cunoscut o persoana extraordinara, nu asa cum mi-ai descris-o tu dupa ce v-ati despartit. Cred ca singura persoana ingrozitoare ai fost tu. Am ajuns in Bucuresti, din nou, cu un simplu gand: sa mergem la un street food festival. Totul ca si facut.

Ajungem la Universitate pentru a lua alt metrou si ce supriza! Apari si tu! Mi-a venit sa mor, pur si simplu nu am crezut in coincidente pana astazi. Ok, inainte, eu si cu ea am vorbit " cum ar fi daca .. ? " dar nu ne asteptam ca sa se intample. Urcam in acelasi metrou. Stai cu spatele la noi, cu nasul in telefon, in timp ce noi doua stam la cativa centimetrii in spate. Nu stim ce sa facem. Suntem surprinse, nu stim cum sa abordam situatia. Este amuzant, nu? Pe mine chiar m-a amuzat situatia in sine: fostele tale si cu tine in acelasi metrou. Cred ca doar in filme se poate intampla asta. Si totusi, ai ramas la fel. Ea ma tine puternic de brat, vede ca sunt agitata. Crede ca vreau sa te iau la bataie acolo. Si de ce n-as vrea? Doar o meriti dupa tot ce ai facut. Tremur toata de nervi si o rog pe ea sa se duca la tine. Ca si facut. Se duce aproape de tine, tu n-o vezi. Se uita la mine. Ii fac semn sa o faca, pana la urma ce-avem de pierdut? Vrem sa te salutam. Pana la urma o face. Te intorci, usor deranjata, probabil gandindu-te ca cineva te roaga sa ii faci loc ca sa coboare, dar nu. Este ea, fata cu care ai avut o relatie acum 1 an si pe care n-ai mai vazut-o de cand v-ati despartit. Nu cred c-o sa uit vreodata fata pe care ai facut-o cand ai vazut-o. Nu te asteptai, nu? O privesti cu ochii mari, nu iti vine sa crezi ca este in fata ta. O intrebi ce cauta in Bucuresti. Nu pot uita cum te-ai inrosit la fata. Pe mine nu m-ai vazut inca. Vad ca nu ai constientizat si prezenta mea acolo asa ca ma fac auzita, intrebandu-te " Cu mine nu vorbesti ?" Te uiti inspre mine si la fel, faci ochii mari. Probabil socul este dublu, nu-i asa? Fostele tale, in Bucuresti, si cu tine, in metrou. Asta e o scena de pus in filme. Am fi adus-o si pe a treia, dar e curva. Stii tu mai bine despre cine este vorba.

Mie nu-mi spui nimic. Aceeasi privire, aceeasi ochi goi au ramas. O intrebi pe cealalta cu ce ocazie in Bucuresti si iti raspund eu " Am chemat-o pentru ca am vrut s-o cunosc, maine se intoarce in Anglia " A fost un raspuns multumitor? Liniste. Se aude doar sunetul produs de metrou cand trece prin tunel. Urmeaza adevarata intrebare, care vine din partea mea " De ce mi-ai dat block?" Ai stat ceva sa iti cauti cuvintele, sa imi explici, insa consider ca ai spus doar baliverne. Nimic din ce ai spus n-a avut vreun sens. Ceea ce ma face sa ma intreb. Tu ai avut vreodata o discutie serioasa cu mine? Ai fost in stare sa porti o conversatie cu mine? Nu. Vorbesti cu privirea in pamant. Nu spun ca iti e frica de mine, dar privirea ta in jos ma face sa cred ca nu ai avut sa imi spui acele lucruri, privindu-ma in ochi. Pur si simplu, n-aveai scuza, asa ca ai inventat. Nu spun ca nu a fost adevarat ce ai spus, dar asuma-ti unele lucruri, nu da vine pe cele din trecut, care au fost sterse cu buretele. Ti-ai cautat scuze si ai tras de timp, asteptand sa cobori mai repede si sa scapi de noi. Crede-ma ca tot ce ai spus a fost bullshit, iar mintea mea era blank, deoarece ma abtineam cu greu sa nu te pocnesc. Eram in metrou. Nu puteam sa risc sa fiu saltata pe sus. Dar crede-ma, iti jur, daca fosta ta prietena nu era cu mine, as fi mers dupa tine si la primul colt , bataie ca a ta nu o lua nici dracu. Si stii foarte bine cat de nebuna sunt si cat ma duce capul. Tot ce imi reamintesc e ca ai zis ca sunt copilaroasa, ca exagerez si ca am iesiri incotrolabile. Si ai recunoscut ca si tu ai. Ok, primul pas e sa recunosti. Pe urmatorii cand o sa ii faci?

Ne anunti ca la urmatoarea statie cobori dupa ce ti-ai racit gura degeaba. Mai si spui ca ti-a parut bine sa ne vezi, dar cine sa te creada? Ai vrut doar sa scapi de noi. Niciuna din noi nu iti mai spune nimic si pleci. Pe amandoua ne apuca un ras ingrozitor. Coboram la urmatoarea statie si incercam sa punem cap la cap tot ce s-a intamplat in ultimele 3 sau 4 minute. Amandoua am ras de expresia fetei tale cand ne-a vazut si de situatie , in sine. Pentru ca nici tu, si nici noi nu credeam ca o sa ne intalnim . Cum s-a intamplat asa ceva? Fix minutul acela, minutul in care te-am vazut. Am fi putut sa ne prefacem ca nu te vedem? Puteam. Dar asta se intampla o singura data in viata, iar noi am vrut s-o facem. De ce nu? Pana la urma am ramas cu totii "prieteni" sau "prieteni la block". Si chiar regret ca nu am filmat pentru a o vedea din nou, si din nou momentul. Poate cu alta ocazie. Crede-ma ca daca vreau, ocazii ca acestea se vor mai ivii.