Legături pierdute

Capitolul 4

Atena :

Surad cand ajung in fata presupusei mele camere. Ii aud inima batand si respiratia pricipitata. Ranjeste intr-un colt al gurii, ii simt ranjetul, este un sentiment mai mult decat intens.

—Intra iubito.

Pentru oricine altcineva era o soapta neclara dar corpul meu a simtit in intregime vibratia vocii sale ragusite si am auzit cuvintele alea clar si raspicat.

Imi deschid ochii brusc si nu trebuie sa pun mana pe clanta usii, doar imping capul si usa zboara din balamale. Intru cu pasi marunti si imi musc buza, fiindu-mi frica sa-mi intorc capul.

—Aproape m-ai lovit. Atena, Atena. Dulcea mea Atena.

Neptun este in spatele meu, bratul sau puternic imi inconjoara talia si degetele sale imi mangaie bland fața. Valuri de putere mult mai mari decat cele ale intalnirii cu Zhavia ma patrund. Imi simt mostenirea prin fiecare respiratie iar amintiri inca din prima mea zi de viata imi trec prin fata ochilor.

—Doamne cat am asteptat asta.

Ma intorc si soptesc peste buzele sale. Isi deschide ochii si albastrul lor ma electrocuteaza. Dumnezeule. E cel mai frumos albastru din tot Universul. Privirea sa ma face sa inghit in sec, se uita la mine intr-un mod ce-mi face genunchii sa mi se inmoaie.

—Habar nu ai cat am asteptat eu asta.

Nici nu mai sta pe ganduri. Buzele lui Neptun sunt imediat peste ale mele, si incepand sa ma iau dupa miscarile lui, un sarut cu adevarat salbatic si pasional. Mainile lui imi strang fesele si gem in sarut. Toate instinctele animale sunt scoase pe afara datorita acestui suflet pereche.

—A mea, A mea, A mea.

Repeta el peste gatul meu, sarutandu-l, iar apoi muscand din pielea fina cu putere.

—Ma doare.

Suspin eu iar acesta imi lasa carnea in pace, sarutandu-mi semnul probabil vanat deja. Respiratia lui se calmeaza si ochii lui fac iarasi contact cu ai mei.

—Asa de greu ii este unui strigoi sa se abtine de la sange?

Intreb eu dupa cateva secunde de liniste. El este pus pe mine, capul lui fiind pe sanii mei si imi mangaie corpul in timp ce eu ii mangai parul.

—Nu ti-am mai simtit mirosul de atat de mult timp, toti hormonii mei o i-au razna atunci cand sunt langa tine, si da iubito, e naucitor atunci cand sangele tau are un miros asa placut iar faptul ca esti sufletul meu pereche este si mai insuportabil. Dar te iubesc, te iubesc inca de dinainte sa te nasti. Te iubesc mai mult decat orice pe lumea asta iar nemurirea nu ar fii de ajuns sa recuperez timpul pierdut si sa iti spun cat de rau imi pare ca nu am fost langa tine in cele mai frumoase clipe ale tale.

Privirea lui Neptun este una induiosatoare iar cuvintele sale ma i-au complet prin surprindere si ma fac sa zambesc uitandu-ma in sus. Chicotul meu de fericire il face sa zambeasca.

—Nu ai pierdut nimic. Ce e frumos, abia acum incepe.

Spun eu si il sarut scurt pe buze. Tresar brusc si prin mintea mea trece un fragment dintr-o intamplare si un sentiment de euforie. Dumnezeule, Zhavia a facut-o.

—Nu trebuia sa vad asta.

Spune dand din cap Neptun si eu incep a rade odata cu el.

—Sper sa nu fie asa si la noi, astfel nu o sa mai am vreun moment de intimitate daca sora mea imi rascoleste mintea.

Spun detasata si Neptun isi da ochii peste cap.

—Vreau sa te cunosc, nu stiu aproape nimic despre tine sau trecutul tau. Stiu doar povesti bune si rele, dar nimic concret.

Continui eu. Inima mea se stranse cat un purice in fata privirii melancolice a sufletului meu pereche.

—Transporta-ne in regatul meu. Doar intra in mintea mea si vei stii unde sa mergi.

Imi pun palma pe obrazul sau si incep sa caut fara sa spun nimic, imediat simtind cum suntem transportati. Suntem in fata palatului sau. Este...infricosator

—Este asa intunecat totul. Unde sunt vietatile? Nu vad nici macar un strigoi.

Afara era o lumina pala, care ii facea fata lui Neptun sa luceasca un pic. Acesta scutura din cap si isi incruciseaza degetele cu ale mele strans.

—Acesta este regatul tau iubito. Vezi tu, poporul meu nu iese decat dupa o anumita ora si atunci cu un scop anume. Indiferent de cat am lipsit, unele legi se pun in continuare in aplicare. Acum servitorii palatului si chiar consiliul, aranjeaza palatul cu o viteza naucitoare pentru ca m-au simtit inca din prima secunda de cand am fost transportat. Nimeni nu o sa iti faca nimic rau aici, poti face ce doresti, tot ce vezi, este al tau. Inclusiv eu.

Mergem incet si lipiti unul de altul pe un drum lung,plind de pavele cerii. Cuvintele sale sunt spuse pe un ton ridicat facandu-se auzit de toti. Strigoii, ies din case, ingenunchiind toti, si murmurand diverse saluturi de bun venit. Regelui si reginei.

—Thomas.

Aud un glas, dar parca mai mult tipat, iar un copil se tranteste de noi, neavand mai mult de cateva saptamani. Abia incep sa ii apare puterile. Mama sa incepe sa planga iar Neptun se uita atent la el, ceilalti fiind inmarmuriti.

—Cine este o bombonica de copil? Thomas te cheama pe tine?

Ma intind spre copil si il i-au in brate exact cand Neptun vru sa il inșface. Ma uit urat la alesul meu pentru ca micuta fiinta nici macar nu intelege ce se intampla. Ochii albastrii ai copilului si parul inchis la culoare, iil face sa semene cu Neptun asa ca incep sa il pun pe tot corpul sau, el incepand sa rada.

—Rege, Regina, va rog frumos iertati-mi copilul, nu a facut cu buna stiinta.

Mama copilului, o femeie tanara, strigoi, este in genunchi in fata mea si aproape ma implora sa nu ii omor copilul. Acesti oameni sunt terorizati.

—Ai uitat ca desii eu nu sunt aici tot timpul tu trebuie sa iti educi copilul adecvat inca din primele minute? Garzi, luatii pe amandoi.

Vocea lui Neptun o face atat pe femeie cat si pe bebelus sa planga, iar palma primita de la mine a fost una neasteptata de toti.

—Daca se atinge cineva de ei doi, mancati toti iadul. E un copil la naiba. Ridica-te scumpo. Nu vezi cat de frumoasa esti? De ce te ascunzi sub tone de praf si frica deșartă? Crezi ca nu m-am uitat in ochii tai si nu ti-am citit trecutul? Tu si copilul tau sunteți protejatii mei de acum inainte. Eu sunt sufletul pereche a stapanului vostru, eu sunt Regina voastra si printesa iadului. Vorba mea este porunca. Legile vor fii schimbate de mine si in curand totul o sa fie pus la punct. Nu vreau sa aud comentarii.

Neptun se uita cu mandrie la mine, desii era ofticat, numai eu puteam sa simt ce simtea si el, desii iti retinea zambetul, ar fii vrut sa zambeasca. Ma saruta incet pe buze iar copilul gandureste. In jurul meu pot auzii "Traiasca regina si regele". O sa schimb cateva lucruri pe aici iar sufletul meu pereche o sa ma ajute.