Capitolul 8

360 30 12
                                    

Athena:

—Baby, du-mă unde vrei.

Am iesit din sala de ședințe după ce am lămurit totul și fredonez încet.

—Thomas si mă-sa te așteaptă în living.

Vocea lui Neptun este ciudat de rece si ma opresc chiar în fața ușii de la living.

—Iubitule , ce ai?

Întreb afectată de comportamentul său. Se uită la mine si oftează.

—Iubito, te iubesc. Știi asta. Dar uneori simt că vrei să îi supui pe toți inclusiv pe mine , după bunul tau plac. Iar asta ma enerveaza. Da, esti regină, ai pe toată lumea la picioarele tale inclusiv pe mine dar tu vrei sa ne transformi regatul ce e cunoscut pentru cruzime si severitate intr-o vată de zahăr.

Vorbele lui Neptun ma fac sa ma minunez de propriile mele actiuni. Inghit in sec si simt cum fața imi arde.

La naiba, argumente Athena. Adu argumente actiunilor tale.

—Dacă cetățenii vor fii mai fericiți și cât de cât mai liberi crede-mă că o sa fie mai bine. Armata din contra, o sa ii facă pe băieți mult mai duri si disciplinați. Este o diferență intre a fii crud și a fii rău. Ești crud in momentul in care esti serios,hotărât, corect, fără milă față de tot ce te înconjoară înafară de câteva excepții normale. Esti rău in momentul in care actionezi nesabuit, doar pentru a crea nervi si deranj.

Neptun nu imi mai spune nimic si o ia la pas spre living. Oare am exagerat? Off. Alerg înspre el si mă lasă să îl prind din urmă. Il intorc cu fata spre mine și imi izbesc buzele de ale sale. Preia controlul sărutului, fiind unul adânc și pasional.

—Imi pare rău. De acum o să mă implic mai puțin. Nu am vrut. Doar ca am o fire mai posesivă.

Acesta mă mai sărută încă o dată doar ca să mă facă sa tac.

—Puiule, implicăte însă ține cont că ei sunt strigoi și crede-mă că dacă nu le induci frică, o să se răzvrătească.

Aprob și il iau de mana intrînd in living. Cei doi ai mei protejati se ridică in picioare iar mama îngenunchează, copilul încercând sa o facă dar puterile sale il izbesc mai mult pe jos.

—Pentru numele tatălui meu, sus. Iar tu, hai la mine, mi-a fost dor de tine.

Ii spun eu copilasului iar acesta alearga in bratele mele, cuprinzandu-mă acceptabil de strâns.

—Thomas,puiul meu. Aveți un copil minunat doamnă, nu am ce să reproșez.

In fața cuvintelor mele, aceasta se intimidează instant si inghite in sec. Ne asezam amandoua pe canapea si las copilul sa se plimbe prin camera imensa in care ne aflam.

Neptun este asemenea unei stane de piatră, ba chiar mai dur si rece. Sta pe un fotoliu si si-a aprins un trabuc din care trage cu putere.

—Numele ei este Lina.

Spune Neptun dupa ce vede ca noi doua nu am inceput sa discutam.

—Păi Lina, eu sunt Athena, sufletul pereche a lui Neptun.

Intind mana spre ea si aceasta cu frica o prinde si o scutura mai mult din respect.
Timpul a trecut destul de ușor iar eu am aflat ca ea ar trebuii sa aibe 20 de ani, adica 4 ani dupa ce a inceput vesnicia. A fost violată insa nu stie de cine, totul intamplandu-se intr-o nebunie. Nu are familie iar acum ar dorii sa se mute inapoi in casa ei,acum renovată. Am acceptat. Neptun nu a mai spus nimic pe durata conversatiei.

—Iubitule, mergem până la Zhavia?

Acesta se uită la mine si neagă.

—Mai am niste treaba cu consiliul si sa semnez niste tratate. Du-te tu.

Răceala din glasul său mă face sa inghit ij sec. Aprob iar el trece pe lângă mine fulgerator, aproape fiind sa ma dea jos. Mă transport direct in cameră la noi. Nu mai vreau nimic.

Ce am facut? Mi-am cerut scuze. Ce as mai putea sa fac? Lacrimi incep sa imi curgă, împingându-se una pe alta,pătându-mi hainele.

Neptun :

Intru rapid in birou si incep sa respir sacadat. Nu mai suport. Ies afara din castel si in mai putin de un minut sunt in mijlocul pădurii, bând cu sete dintr-un bărbat de culoare, in jur de 20 de ani.

De cateva ore incoace, am nervii la pamant. Sunt excitat fara sa vreau, imi e sete de nedescris, vreau sa o rup pe Athena dar in același timp sa o sarut pe frunte ca sa adoarma.

Nu ii pot arata cum sunt. Ii simt lacrimile, stiu ca ea crede ca e vinovată si lucrul asta ma omoară. Da, nu este tocmai inocenta, si ea doreste sa dețină controlul de una singura peste tot dar nu ar trebuii sa plângă. Ne raneste pe amandoi.

—Neptun, potolește-te. Zhavia e cu Athena acum.

Aiden apare imediat langa mine si imi strange umarul incurajator.

—De unde ati stiut?

Intreb si imi sterg sangele ramas din jurul buzelor mele. Ma ridic si imi scutur tricoul negru si blugii de aceeasi culoare. Aiden se uita la mine si chicoteste sarcastic.

—Nu e ca și cum sufletele noastre pereche sunt gemene si pot comunica telepatic.

—Nu stiu de ce am reactiile astea si de ce ma simt asa. Nu am nici o zii iar asta este a noua oara cand simt asta pe ziua de azi iar de data asta chiar am gafat-o cu Athena.

—Eu chiar cred ca e din cauză că nu ați făcut ritualul de împerechere. Adica gandeste asa. Tu ai putea Athenei in tine dar nu o poti manifesta din cauza ca nu ati facut ritualul. Iar puterile astea vor sa iasa afara forțat. Nu o sa mai dureze mult iar Athena o sa aibe si ea niste simptome.

—Zhavia nu a avut si...

—Din cauza ca eu am fost un canalizator dar puterile definitive au aparut o dată cu aparitia părinților ei iar noi am terminat ritualul si eu am o parte din puterile ei. Frate, inteleg ca nu e usor. Dar pana la urma asta trebuie sa faceti. Hai sa mergem. Nu i-am zis Athenei de simptomele tale dar curand o sa se prinda.

Cuvintele lui Aiden ma pun pe gânduri. Isi pune mana pe mine si ma transfera in cameră, unde Zhavia si Athena discutau aprins pe tema zilei de azi aparent.

—Bună Neptun, Pa Neptun.

Zhavia se ridica de pe pat si dispare impreuna cu Aiden pe ușă ca niste oameni normali, asta pana ii vad cum sar afara prin copaci inspre regatul lor.

Eu cu Athena ne uitam unul la altul insa nimeni nu stie ce ar putea sa spuna într-o situatie asa confuză ca asta.

—M-a transportat aici Aiden. Tu de ce plângi scumpo? Iti este rău?

Mă fac neștiutor desii stiu ca e din cauza mea si a comportamentului meu. Ma pun langa ea si iau servetelele umede de pe noptiere, stergandu-i fața frumoasă de acele lacrimi reci.

—Doar o cadere nervoasa.

Murmura ea si ma priveste lung. O sarut scurt si pun mana pe tricoul sau,dandu-l jos.

—Vrei sa dormi puțin sau iti aduc haine de schimb?

—Vreau sa dorm daca tu stai cu mine.

Ii accept propunerea si o dezbrac pana ramane in lenjerie intima. Corpul meu arde desii e aproape imposibil iar cuvintele ei ii rămân in gât.

—Poți lua o bluză de la mine. Ma duc sa ma schimb.

Dau bir cu fugitii pana nu imi pierd controlul spre dulap si simt cum ochii mei isi schimba culoarea. Inșfac o pereche de pantaloni de trening si alerg in baie.

La naiba, acum chiar am dat de banuit. Eu ma schimb de fata cu ea deobicei. De fapt, nu am petrecut asa de mult timp impreuna.

La naiba, la naiba,la naiba.

Ori o violez,ori o mănânc. Cineva sa o ia de aici pana sa nu fac ceva ce o sa regret toata nemurirea.

Legături pierdute Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum