Răsăritul dragostei

Cap 3 - Dezvăluiri

Dragostea plutea în aer, deși erau străini și nu se cunoșteau absolut deloc, cei doi simțeau apropiere și parcă se doreau unul pe altul cu ardoare.
Anya cum spuneam, avea în sufletul său multă tristețe din cauza fostei sale relații, o relație adolescentină cu bărbatul pe care ea îl considera viitorul său soț, dar nu de fiecare dată prima "dragoste " va fi cea eternă, așa cum majoritatea fetelor adolescentine cred și își doresc.  A încercat să treacă peste suferință, însă durerea a fost mult prea mare ca să nu existe o rană în sufletul ei. Acum era momentul potrivit să își dovedească ei înșiși că a reușit să depășească o situație atât de penibilă, fusese înșelată și apoi părăsită după o relație de 5 ani.
Era clar că nu era vina ei și cu toate astea ea visa cu ochii deschiși că va fi mireasa lui, de aici și suferința sa. De atunci nu a mai încercat să aiba alte relații și trecuse aproximativ un an de la tragedia vieții ei. Acum alături de străin i-a venit pentru prima dată în cap ideea că el ar putea fi un posibil partener. Exista in ea o dorință imensă pentru străin ca sa il descopere si de ce nu sa se îndrăgostească din nou.
- De cât timp locuiești aici? Întreabă Michael.
- De când mă știu.
- Trebuie să fii fericită că ai avut mereu un loc atât de frumos lângă tine.
- Chiar sunt, dar tu unde ai locuit de spui acest lucru?
- Eu am locuit in diverse locuri pentru că jobul meu nu mi-a permis sa am un loc stabil, dar liniște și perfecțiune ca in locul ăsta nu am mai întâlnit.
- Ce job ai ? Întreabă Anya stânjenită ,dar curioasă.
- Am avut, am fost pilot.
- Ai spus ca ai fost , să înțeleg că acum nu mai esti ?
- Da, asta voiam să spun. Tu cu ce te ocupi ?
- Învățătoare.
- Hmm , interesant . Și iți plac copii?
- Cu siguranță, altfel nu ai ce căuta în acest domeniu.
- Da, asa este,probabil și cu multă dragoste pentru ei
- Da.
Se lasă liniște, amândoi se simțeau apropiați în acest moment, descoperind lucruri personale unul despre altul, parca se știau de o viață și totuși nu se cunoșteau.
Priveau natura si nu se saturau de ea, liniștea lor se strica cu apariția unei broaște pe marginea lacului , Anya începe să țipe, iar Michael ca un bărbat adevărat începe să râdă în hohote de frumoasă noastră. Mai mare a fost sperietura,ca na, ce ar fi putut să îi facă o broască.
Încep să râdă amândoi de situație și parcă erau niste copii care se jucau împreună, atât de inocenți si bucuroși de lucruri simple.
-Cred că ar fi cazul sa mergem spre casă, spune Michael. Mai am ceva treabă acasă.
- Sigur,hai sa mergem!
Le părea rău amândurora ca timpul împreună pe ziua de astazi este pe sfarsite si se observa ca le-a prins bine ieșirea in natură,erau fericiți.
Pe la jumătatea drumului spre casă , Michel se oprește în fața Anyei și îi spune :
-Crezi ca am mai putea să repetăm această zi?
- Cred ca da, răspunde Anya înroșită în obraji.
În cele din urmă ajung in grădină fetei și își iau rămas bun unul de la celalalt.
- Ella ! Ai vreo veste de la părinții mei ?
- Da , au ajuns în Africa cu bine.
- Pfiu , ma bucur.
Era deja 19:00 , ziua a trecut foarte repede si Anya se hotărăște să facă o baie fierbinte sa se relaxeze în continuare. În aburii fierbinți, ziua de azi îi derula în minte și parcă pe chipul ei inocent se așează un zâmbet, un zâmbet tâmp si dupa multe vreme se simțea si ea fericită.
Se așează în pat încercând să adoarmă si gândul ii fuse la Michel, vecinul misterios care a apărut brusc în viața ei.