ATENTIE : Capitolul nu dispune în totalitate de diacritice şi are mici greşeli gramaticale. Imediat ce am să scriu primele 20 de capitole am să corectez. Mulțumesc.
Capitolul 3.
O să mor, dar până atunci eu vreau să trăiesc.
-Luna
Soarele îmi bătea în ochi şi mă mişc deranjată în pat, întorcându-mă pe cealaltă parte.
Deschid un ochi şi chipul adormit al Evei mi se fixează pe retină.
Oftez şi îl închid la loc.
Aş da orice să mai dorm, dar abia am terminat al doilea an al meu de facultatea şi tata mi-a promis că merge cu mine să-mi caut un apartament.
Uram să stau la cămin, dar parintii mei au zis ca daca nu stau macar doi ani intr-unul nu o sa simt ca am facut facultatea.
Asa ca imediat cum am terminat al doilea an, am sarit cu gura pe Geraldo sa-mi ia apartament.
Oftez iar, si ma ridic in sezut ca sa ma intind. Simt cum toti muschii ma dor de parca am fost batuta. Se vedea ca nu am mai fost pe la sala si antrenamentele mele au fost incheiate mult prea brusc.
Ii dau inca o privire Evei care dormea dusa si decid sa trag draperiile si sa o mai las sa doarma.
Intru in dus cu niste pantaloni scurti de trening gri si un tricou visiniu, in mana.
Ma uit in oglinda si tresar cand imi vad tot machiajul intins pe fata. Aseara am fost mult prea obosita ca sa-l mai sterg.
Iau niste demachiante si solutia de demachiere si incep sa dau dezastrul jos.
Dupa ce mi-am facut duş m-am dus să o trezesc pe Eva sa-si faca si ea, ca mai apoi sa luam masa impreuna.
Cobor in bucatarie, iar mama era la masa cu o cana de cafea in mana si cu telefonul in cealalta.
Cand ma vede, lasa cana jos si imi zambeste.
-Buenos días, mi querido▪. spune pe limba noastra materna si isi lasa cana pe masa.
-Buenos dìas, madre▪. Îi răspund la fel, deoarece mama vorbea mai mult spaniola decat engleza cu cei din familie.
Ma duc spre cafetiera si imi pun cafea intr-o cana, apoi ma indrept spre frigider sa iau cutia de lapte.
In tot acest timp mama ma urmareste cu in zambet suspicios de mare pe fata.
-Ce-i? O intreb si aceasta se incrunta. O intrebasem pe engleza si asta o deranja. Dar trece rapid cu vederea si zambetul ii reapare pe buze.
-Ce este azi? Ma intreaba mustacind si mai bea o gura din cafeaua ei.
In timp ce ma puneam la masa, fata in fata, ma gandeam in cat suntem azi si ce e asa important.
Dar de cand luasem vacanta nu mai stiam absolut nimic de data. Ma incrunt si mama rade.
-Suntem in 13 iunie, querido.
Ma incrunt, din nou.
-Ce este pe 13 iunie? mama se stramba la mine si apoi ma loveste adevarul
Ziua mea si a lui Matteo de nastere. Azi eu si fratele meu geaman facem 21 de ani. Cum am putut uita?
-Donde esta Matteo▪? o întreb si ma ridic vijelios de pe sacun ca mai apoi sa ies pe usa.
Aud un "la el in camera" si ceva ce nu inteleg, apoi fug sus.
Cand ajung in fata camerei lui nici nu mai ciocan si intru ca o vijelie.
-Feliz cumpleaños, mi hermano gemelo▪! urlu, dar inchet cand in camera vad mai multe persoane.
Baietii aia americani erau cu el în camera, alaturi de Diego.
Baiatul brunet era in pat, pe burta si dormea linistit, Matteo era undeva pe canapea, iar cel blond pe jos.
Singurul treaz, pana sa intru eu, era Diego care se blocheaza cu periuta de dinti in gura si o privire uimita. Era in boxeri, singurul atat de dezbracat.
Fac ochii mari si ma intorc rapid.
-Cand ma intorc sa fiti toti imbracati si trezi. Le ordon, cand ii vazusem pe toti mormaind nemultumiti ca i-am trezit.
Ce mai inceput de zi de nastere, pfiu.
Dupa 30 de minute eram in bucatarie cu mama, Vana si Eva asteptandu-i pe cei 4 muşchetari cu micul dejun pregatit.
Tata era pana la firma lui ca sa rezolve ceva urgent si a promis ca se intoarce dupa ora doua .
Cei patru muşchetari intra, spre fericirea mea imbracati si curati, apoi se aseaza la masa.
Matteo vine la mine si eu ma ridic in picioare.
-Feliz cumpleaños! Ne uram amandoi in acelasi timp si ne imbratisam.
Mama chitaie fericita si ceilalti ne ureaza pe rand felicitari pentru aniversarea noastra de 21 de ani.
Brunetul cu ochii ca taciunele termina primul masa si se scuza plecand in camera lui Matteo. Il urmaresc cu privirea cum iese din bucatarie si Eva imi da un picior nu prea subtil pe sub masa si imi indrept privirea spre ea incruntata.
Ridica din umeri nevinovata si incepe sa manance.
Ma gandesc ce cauta cei doi americani la fratele meu, cu Diego sunt obisnuita, nu e prima data cand ramane la el.
-Ce facem azi, surioara? Ma scoate din ganduri fratiorul meu drag si imi indrept toata atentia spre el.
Zambesc si ma ridic luandu-l de dupa umeri, apoi ii sarut obrazul.
-Azi ma duc sa-mi caut apartament cu padre, apoi facem ce vrei tu. O zi intre frati si diseara mergem la un club, ce zici?
-Suna perfect. Spune si ma saruta si el pe obraz.
O sarut rapid pe mama si Vana si ies din bucatarie lasandu-i sa termine de mancat.
Urc la mine in camera si pe hol il observ pe brunet cum iese dintr-o camera de oaspeti. Si eu care credeam ca se dusese la Matt in camera.
Se opreste langa mine si ma opresc si eu din curiozitate, ridicand o spranceana la el.
-Jackson. e tot ce aud si il vad cum ridica mana ca sa facem cunostinta.
-Luna. ii raspund prinzandu-i mana si acesta mi-o scutura de cateva ori.
*
▪buenos dìas, mi querido= bună dimineața, draga mea.
▪buenoa dìas, madre= bună dimineața, mamă.
▪donde esta Matteo?= unde este Matteo?
▪feliz cumpleaños, mi hermano gemelo= la mulți ani, fratele meu geamăn.
CITEȘTI
Condamnată la iubire
Action"- Caz închis! Vocea judecătorului tună în tribunal şi am tresărit ridicându-mi în sfârşit fața din pământ. Luna Herrera este condamnată la cinci ani de închisoare, pentru omor. Se face iar auzită vocea acestui om vrăjit de bani. Vrăjitoarea îl mitu...
