Capitolul 3

8 0 0
                                    

Mi-am urat sunetul pierit al vocii mele lipsite de putere.

Corpul lui s-a ridicat de pe mine pentru o fractiune de secunda - se razgandise sau isi schimba pozitia - n-am asteptat sa aflu care dintre variante. Rasucindu-ma si ridicandu-mi picioarele, am simtit varfurile ascutite ale tocurilor sfasiind pielea banchetei, când m-am impins spre capatul indepartat al cabinei si-am bajbait dupa manerul usii. Sangele imi vuia in urechi si tot trupul isi aduna puterile pentru o lupta disperata sau pentru a fugi. Si apoi m-am oprit, pentru ca Buck nu mai era in camioneta.

La inceput, n-am putut intelege de ce statea acolo, chiar in dreptul usii, intors cu fata de la mine. Iar apoi capul i-a zvacnit brusc pe spate. De doua ori. Si-a repezit furios bratele catre ceva, dar pumnii lui n-au atins nimic. Abia când s-a dat un pas inapoi spre camioneta am vazut cu ce - sau cu cine - se batea.

Baiatul nu si-a dezlipit nicio clipa ochii de la Buck si i-a carat inca doi pumni scurti in fata; sarind usor pe loc si intr-o parte, isi dadeau târcoale unul altuia, iar Buck isi lansa fara efect pumnii catre celalalt, cu sangele siroindu-i din nas. In cele din urma, Buck si-a varat capul intre umeri si a sarjat ca un taur, dar schema asa i-a fost fatala, caci strainul i-a plasat cu usurinta un upercut in falca. In clipa când capul lui Buck a saltat in sus, un cot l-a pocnit in tampla cu un trosnet ingretosator. S-a izbit din nou cu spatele de aripa camionetei, facandu-si vânt si arucandu-se spre strain a doua oara. De parca toata bataia era o coregrafie stabilita dinainte, el l-a apucat pe Buck de umeri si l-a smucit inainte, cu forta, proptindu-i un genunchi sub barbie. Buck s-a prabusit la pamant, gemând si dandu-se inapoi.

Strainul se uita fix in jos, cu pumnii stransi si coatele usor indoite, gata sa-i serveasca inca o lovitura, daca ar fi fost necesar. N-a mai fost nevoie. Buck era aproape lipsit de constinta. M-am retras spre cealalta usa, gâfâind si facandu-ma ghem, socul fiind inlocuit de panica. Trebuie sa fie scancit, pentru ca ochii lui au fulgerat spre mine. L-a rostogolit pe Buck intr-o parte cu varful bocancului si s-a apropiat de usa, uitandu-se inauntru. 

- Esti okay?

Tonul vocii lui era scazut, grijuliu. As fi vrut sa spun da. As fi vrut sa dau din cap. Dar nu puteam. Nu eram deloc okay.

- O sa sun la urgente. Ai nevoie de asistenta medicala sau doar de politie?

Am vazut in minte politia campusului deschizand la fata locului si petrecaretii revarsandu-se din casa, când se vor auzi sirenele. Erin si Chaz erau numai doi dintre multii prieteni pe care ii aveam inauntru, mai mult de jumatate dintre ei fiind minori si bauti. Ar fi fost vina mea daca petrecerea devenea centrul atentiei politiei. As fi fost o paria.

Am clatinat din cap.

- Nu suna.

E usor sa te iubescUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum