20

73 3 0
                                    

Dupa antrenamentul cu populari si cateva glume facute pe seama lor am plecat la vestiare unde am facut un dus de 5 minute si m-am schimbat. Ma duc direct la Ariana in camera, acolo am aflat ca sunt Erica, Alia si Caro. Ajunsa in fata usi intru si observa ca sunt toate in pat iar Caro doarme linistita intre ele. Oare le-a facut probleme? Se uita la mine si eu ma asez langa ele. Ariana arata superb blonda si lui Etica ia iesit incredibila

- Ce faceti? *Eu*

- Ne uitam la un film. Ai terminat? *Alia*

- Da, populari sunt bunicei dar nu destul de buni. Ariana ti-am gasit un antrenor, credema abiam am reusit sa il pun la pamant. *Eu*

- Dar eu vreau sa ma antrenezi tu! *Se plange ea*

- Nu pot, am o firma, un copil si am si aici transporturi. Firma este foarte cunoscuta si plus ca Ehten vrea sa te antreneze el. Max este super de treaba si te vei intelege bine cu el. Este la noi la liceu si in viitorul tau liceu, trece acum a X-A.

- Offf, este mai mare ca mine si eu nu prea ma inteleg cu baieti. Eu mai mult m cert cu baieti. *Ariana*

- Stiu cum este! *Alia*

- Asa este, Alia cand era de varsta ta nu purta rochi deloc. Rar o vedeai in rochie sau fusta. Daca baieti vorbeau cu ea, era super rece pana in clasa a noua unde l-am intalnit pe un baiat Valentin. Ne-am inteles bine dar nu a fost sa fie. *Eu*

- Si ce s-a intamplat cu el? *Ariana*

- A murit. Eu l-am omorat, ma invitase la un bal si eu l-am refuzat. Cineva ma invitase deja si acceptasem. De atunci ma ura. L-am cunoscut pe Ethen prin intermediul lui Damian si cand am intrat in mafie Ethen a avut o sedinta cu Valentin. Acesta a inceput sa ma faca curva. Acum o saltamana a murit, am inscenat moartea sotiei lui si a copilului si l-am omoarat. *Ii povestesc eu ei*

- Wow, si copilul cu mama unde sunt? *Ea*

- Mama este cu un italian, il insela de mult iar fata este chiar Caro. *Eu*

- Wow!

- Sa nu spui la nimeni. Acum hai sa mergem la cumparaturi. Ariana mergi cu noi? *Eu*

- Da, sa ma schimb si vin! *Spune si fuge in dressing sa se schimbe.

Da, ati avuzit bine. Sotia lui nu a murit, ea il insela cu un italian, de fata nu ii pasa si cand am zis ca ii omor fiica a zis ca nu ii pasa. Oi fi eu Cameleonul dar nimeni nu stie, inafara de cei carora le-am spus.

In mai putin de 10 minute vine Ariana inbracata asa:

O iau pe Caro si plecam, Ariana se pune in fata si Caro cu Erica si Alia in spate. E bine nu am lucruri in masina. Ajung la 200/h dar nu mai accelerez.

- Asa de incet mergi? *Alia*

- Tin sa-ti amintesc ca avem un copil aici. Nu suntem la curse sau decat noi in masina. *Ii spun eu si Erica cu Ariana incep sa rada* Mai incet ca sescoala Caro!

- Esti prea protectoare, oricum tot ceea ce face Caro este sa manance.si sa doarma. *Erica*

- Bine, bine lasa asta. Voi stiati ca noi dam poimaine bacu? *Eu*

- Ce?! *Tipa ele*

- Dap. *Eu*

- Oricum noi nu avem ce sa invatam. *Erica*

- De ce? *Ariana*

- Noi stim deja toata materia, si din materia de favultate. *Alia*

- Cum? *Ariana*

- Cand l-am intalnit pe Ethen, a insistat ca trebuie sa o invat cat mai repede asa ca faceam orele in avans. Odata cu mine le-am luat si pe ele sa imi tina de urat. *Ii explic eu*

- Nu vam intrebat pana acum, dar cine este Ethen? *Ariana*

- Ethen este iubitul ei si seful mafiei unde stai. *Alia*

- Nu mai este iubitul meu! *Eu*

- Pai? *Ele*

- Este logodnicul meu! *Eu*

- Si noi de ce nu stim? *Erica si Alia*

- Am uitat sa va spun. *Eu*

- Te omor! *Alia*

- Daca ma omori pe mine muriti si voi, dupa cum vezi eu sunt la volan deci viata voastra este in mainile mele. *Termin de spus si se aude un gângăit. Semn ca sa trezit Caro.*

- Sa trezit o printesa! *Spune Alia*

Dau drumul la muzica, pornind melodia POEM

Ma uit in oglinda retrovizoare si o vad pe Caro legananduse in scaunul de masina. Danseaza!

-Uitativa la ea! *Spun si ma uit in fata facand la dreapta si intrand in parcarea mallului.*

Parchez cel mai aproape de intrare sa ne fie mai usoar. Cobor iar dupa mine Ariana, Alia si Eriaca. Scaunul lui Caro se strange foarte usor si este Foarte usor de folosit. Incui masina si sunt gata de cumpărături. 

După cinci ore de umblat prin magazine:

În sfârșit am terminat cu cumpărăturile, a trebuit să îl chem pe Damian sa ne ajute și după să merg să pregătesc cina din seara asta. Am fost anunțată de Ethen că peste doua săptămâni o sa vina mama lui să mă cunoască. Sinceră să fiu nu este așa rea,  este o mamă din acele mame super cool. Am mai vorbit cu ia dar a zis căvrea să mă cunoască personal. 

Caro și Ariana sunt în spate și a trebuit sa îi facem niște acte false, cu un alt nume.  Nu poate sa dea examenul cu același nume și să meargă la banchet cu același nume.  Numele ei acum este Lexi Morgăn și a crescut în Texas,  părinti ei sunt plecaţi pentru câteva luni și au lăsat-o în grija mea,  adică a verișoarei ei mai mari. A fost de acord, ba chiar ea a venit cu ideea asta. Ma-am gândit să vină la mine sa stea la masă și după o poate duce Damian acasă. 

- Ariana rămâi azi al cină.  Iar dacă
rămân ceilalți, ce zici dacă ramai și tu? *O întreb eu și după adaug* Nu accept un răspuns negativ. 

- Nu știu ce să zic.  Trebuie sa îmi mai repet la mate, dacă îmi dai voie?  *Ariana,  pardon Lexi*

- Stai calmă, oameni mei se vor ocupa de asta. Vei intra cu cea mai mare nota, din cate știu ai luat nota destul de mare și faci meditări în fiecare zi la Mate și Română. Oameni mei înainte să ia pe cineva îl urmăresc, raportul tău este foarte bun,  ai putere în picioare și mâini dar cand este vorba de alergat nu ai viteza. Ești cea mai buna din clasa și părinti tai sunt deja în altă ţară. Ei te iubeau, dar nu ca pe o fiică și ști de ce?  *Ii spun eu ei..*

- De ce?  *Lexi*

- Înainte să îti răspund, tu chiar îi iubeai asa mult? *Lexi*

- Nu îi iubeam cine știe ce,  dar îi apreciam. Când eram mică avem un frate mai mare,  trebuia sa aibă 26 de ani acum. A cata de șapte ani ai mei și 12 ani ai lui ne-au lăsat la bunica. Iar intr-o noapte a dispărut. Pe zi am aflat ca se dusese în pădure,  au găsit și urme de sânge și au aflat că erau ale lui. Părinți au dat vina pe mine,  ca din cauza mea sa întâmplat ca fratele meu sa moara.  Dar bunica m-a făcut să înțeleg că nu am nici o vina în cele întâmplate.  *Imi povestește ea aproape nonșalantă *

- Din cauza cui ești asa?  A părinților sau a fratelui?  *O întreb eu ca sa știu dacă să îi spun sau nu*

- Da,  din cauza fratelui meu. Eu cred ca nu a murit ei spun ca este posibil sa fi fost mâncat de lupi sau urși. Eu cred ca doar a fost rănit și a fost ajutat.  Niciodată nu o sa îmi pierd speranța că îl voi găsi.  *Spune și îmi dau seama ca o doare*

- Nu știu dacă o să te bucuri dar mama și tatăl tău au plecat din tara azi dimineață.  Adică nici nu s-au obosit sa te dea dispărută sau ceva dar credema este mult mai bine asa.  *Eu*

- Mi-ai dat cea mai buna veste.  Asa am scăpat de strigătele lor și de tot ce mi-au făcut până acum.

Va urma....

CameleonulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum