3- voiam actimel

65 10 2
                                    

Stati să vedeți ce capitol fain e următorul pfoa doamne , îl pun tot azi da'mai tarziu să vă țin în suspans 🔪

  A trecut mult timp de când am lăsat laptopul pe pat ,deschis la conversatia mea cu Milen. Chiar am vrut să îi scriu  , să îl iau la întrebări. Care e treaba cu tipa asta? Nu a fost nimic înspăimântător la ea cu excepția faptului că m-a făcut să îmi răsucesc limba , dar asta e din cauza că , nu mă chiar pricep să vorbesc cu fete atât de frumoase dintr-o dată, nu?

I -am scris un : "Milen , wtf, de ce?"

Milen: " Familia aia nu e de nasul tău . Sunt nebuni, crede-mă. "

Bun , acum am început să mă speriu grozav. Milen nu e aproape niciodată serios ,e în personalitatea lui să fie mai copilăros. Așa m-am obișnuit , așa a învățat să îl tolerez(vorbesc de parcă nu sunt la fel). Iar Yekaterina asta n-avea nimic ciudat (poate treaba că se uita la curtea oamenilor numai pentru flori poate e exagerat, dar e fată ,nu?).

Vlad: Oof , dramaticule. Lasă serialele și du-te la culcare.

Okay , am picat puțin în plasa lui. Parcă voiam să spună mai mult , nu două propoziții seci. Chiar nu sunt în stare să îmi dau seama dacă își bate joc de mine. Mi -am lăsat laptopul pe pat . Îmi ridic pirvirea spre ceasul de pe perete . E 9:21 P.M . Mai am ce să fac.   Mă uit afară unde ploaia tocmai începuse , fără să îmi dau seama după ce mintea mea se întorcea la conversația cu Milen. Oare chiar era acolo , crva ascuns după personalitatea ei fină? Un secret brut , tragic , emoționant?  Pare , fără supărare , că are niște traume. Sau , nu știu, am fost eu atât de fermecător? (haha , nu)

M-am îmbrăcat , mi-am luat umbrela în mână și coboram încet scările. Trec pe lângă camera lui Aurel, să verific dacă doarme , iar spre surprinderea mea , da.  Pășesc încet , ca un infractor la el în cameră și îl pup pe frunte .

Tocmai ce am ieșit din casă și mi -am deschis umbrela. Nu era tocmai o ploie puternică . Picurii foarte mici doar mă gâdilau , fără să simt că eu defapt mă udam. Am mers hai -hui, sperând să găsesc o cafenea , să mă pun la masă și să mă pun să citesc Harry Potter. Așa , să îmi umplu capul cu aventurile lor decât cu problemele mele.

Ieșind din acel cerc , unde erau așezate toate casele vecine cu mine , tocmai la stânga , lumina unui baner lumina puternic , iar la mesele de afară erau așezați tot felul de oameni. Ok, noroc. Noroc pur. Aveam o cafenea la doar două minute depărare. Măcar să spună că au ceva bun acolo.

Trecut de mesele pline de oameni , am  intrat înăuntru. Era o cafenea destul de drăguță , tipic albă cu tot felul de beculețe ca un brad de Crăciun iar nările tocmai ce au fost mângâiate de mirosul cafelei calde . Am ales  să stau la o masă din înăuntrul cafenelei căci o găseam mai liniștită .

Așezat, o fată destul de frumoasă(wow , orașul ăsta e plin cu ele ) . Avea un păr brunet lung, frumos îndulat la vârfuri. Avea niște ochii verzui deschiși , cu nasul ușor rozaliu iar o floare , îi era pusă în cap. Numai coada ei de cal arăta nepietănată , parcă întoarsă dintr-o fugă (nu mă mira nici că respira greu)

"S-scuzați-mă! " însă când m-a observat , ochii eu au prins o sclipire (nu încerc să mă dau mare , ĂSTA E ADEVĂRUL) " Tocmai ce m-am întors de la o prietenă că seara asta eu lucrez. Aveți aici meniul! Mă întorc în 5 minute să vă iau comanda." pleacă , observând cum își trage părul peste o ureche și se duce pe ușă în bucătărie.

Chelnertitza pov

Mă duc în bucătărie și îl plesnesc pe Gilbert .

"E aici! L-am fucking găsit!"

Vlad POV

Dorința mea  de a avea șansa să gust toate milkshake-urile de acolo se c-am evaporă deorece am văzut un singur milkshake care chiar îmi plăcea la mebunie . Preferatul meu. Iar fix atunci , fata cu părul castaniu, se întorcea cu carnețelul în mână.

"Ei?" ridică o margine a gurei , scoțând un zâmbet  strâmb.

" Păi aș vrea mikshake-ul meu prefert. Cel cu lapte si banane cu cateva -"

"M&M deasupra." spunem amandoi în cor.

"Preferata mea." zâmbește .

"Cred că și înțeleg de ce ."

Pleacă de la masă , ca să aud dupaia vocea ei țipând pregătirea mikshake-ului.Ochii mei au început să amețească singuri de parcă cea mai puternică lumina mi s-a înfățisat. Dar , era numai stresul. Am muncit atat de mult azi , încât tocmai ce credeam că au trecut trei zile. Scuturând din cap,  de parcă aș putea reduce stresul, deschid ghiozdanul meu și îmi scot cartea.  Ma uit dupa semnul meu de carte cu sclipici și îmi sfătuiesc ochii să se pună pe treabă căci aveam de gând să îmi intru în propriul univers din nou.

Am citit , uneori oprindu -mă să privesc tavanul și să îl apreciez pe Ron( ops alina o scapat de sub  control) . Trecând peste  3 pagini, simt o respirație pe la urechea mea.

"Interesant."

"YEET" mă întorc cu capul spre el , durându-mă gâtul de la mișcarea bruscă dar n -am băgat de seama .

"Ce nepoliticos din partea mea că te-am speriat în asemenea hal. Am fost atras de carte citești . De altfel , domnule  Popescu- ?"

" Stai puțin domnule . De unde știi cum mă cheamă?"

"Uhh..." se uită în jur după ajutor și observ că se uită la bucătărie.

"Scuzați-mi neglijența , dar am vorbit adineaori cu un afacerist Popescu și mi-a rămas numele în cap" se întoarce cu capul de la bucătărie.

Simt ceva ciudat aici.

"Domnule Popescu , aveți niște gusturi admirabile în cărți . Harry Potter este o carte populară dar se și înțelege de ce . Totul wste gratiei  talentulului  autoarei J.K Rowling care a plasat niște caractere atât de bine construite într-o acțiune foarte captivantă . Să creezi un alt univers nu este simplu chiar deloc . Ah! Am uitat să mă prezint. Roderich Edelstein."

"Uhh, încântat , domnule Edelstein?? Mă bucur că împărțim aceeasi pasiune . " încerc si eu să o iau cu politicosu că normal ,un român s-ar uita  încruntat și ar face crucea.

Avea niște lentile care îi colora ochiul mov . Defapt , și paltonul lui era mov când l-am analizat o vreme.

"As putea sa am onoarea să stau cu tine la masa si sa vorbim?"

Iar fata cu păr brunet tocmai am observat o că se uita fix la mine de după mini bar și am simțit că înghit .

Voiam doar un milkshake . Nu toată drama care va urma.

|| gusturile diferă || Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum