ULTIMA ZI PE PAMâNT {18+}

Capitolul 31-In pericol

Spiritile s-au calmat si Chris era gata sa iesim dupa gardul de fier si sa luptam cu zombie.

-Sa mergem
-da

Eu m-am imbracat asa :

Svetlana asa:

Am fost despărţiţi pe grupe fiindca asa e mult mai usor de a fi in mai multe locuri in acelasi timp)
Eu am fost încadrată în prima grupa cu:Chris, Rick, Ana.
Ceilaţi au fost despărţiţi tot câte 4.
Am pornit la drum toţi.

In faţa noastra erau grupe de zombie, noi cu grupa mea am plecat pe alta strada ca sa nu riscam. Când colo un zombie a sarit pe capota din faţa si cu pumnul batea sa spargă sticla. Eu nu am reusit sa reactionez. Nu vedeam drumul si Masina noastra a ajuns in copac. Din ea iesia fum. Acel zombie a fost prins intre copac si Masina. Chris a iesit primul. Apoi ne'a ajutat si pe noi.

-MISCATI-VA! EI SUNT APROAPE ,ţipă Chris luând armele din portbagaj
-Ce facem acum Chris?
-Valery prea multe intrebari, ma ia de mâna si ţipă, vom fugi!!!!!

Gramada de zombie alergau din urma.
Ana era pe tocuri asa ca ea prima a cazut jos. Rick a incercat sa se oprească dar când a vazut ca zombieul o gusta de picior alerga din urma dupa noi, spre uimirea mea nu tare s-a întristat 

-Mie imi pare sau ei aleargă mai repede?
-Hai mai repede! Intrăm in acea cafenea
-Dar!

Rick a deschis uşa cafenelei

-INTRAŢI REPEDEEEE

Pe rând toţi am intrat in cafenea si de oboseala am cazut in genuchi răsuflând adânc. Când a inchis usa. Unul din plimbăreţi l-a muşcat pe Rick de mâna care inchidea usa.

-La dracu!
-Rick...

Eu alerg la el sa vad daca rana e serioasa.

-Rick...
-Tu stii ce e asta?
-Rick nu...
-Valery... Iartă-mă, eu te'am iubit si mereu te voi iubi, plecati prin ieşirea de rezerva iar eu rămân aici
-Nu, nu ramai, noi nu te lasam
-Priveşte.

Rick imi arata mâna, de la muscatura se ridica prin vene sangele negru si intunecat.

-Valery! Chris luati-o
-am inteles

Chris m-a luat de mâini si ma tragea spre iesirea de rezervă

-Tu ce vei face? Rosti Chris încercând sa ma tragă de acolo
-Am o grenadă
-Am inteles
-Nuuuuu Rickkkkkkk

Inainte de a iesi pe usa el s-a uitat la mine, eu mâinele le ţineam întinse spre el, Chris era prea puternic si mă tragea dupa el. Rick mi-a trimis un sărut aerian. Am ieşit afara.
Chris mă lua de mâna si noi alergam cât ne ţineau picioarele.
Dupa câteva minute am auzit explozia.cafeneaua a zburat in aer.
Eu m-am oprit si ţipam

-NUUUUUUU!!!! RICK! NUUUU AAAAAAA
-Valery pe el nu aveam sa il scapam
-de unde stii? Lasa-ma! Eu ma duc la el
-Valery nu fi ca un copil, el e mort

Chris ma ia si alergam din nou.
Alergam si eu dar fără sens. Ce sens are sa supravieţuiesc? Rick nu mai este. A murit. Dar ne'a salvat. Gramada avea sa vina dupa noi. Picioarele mele se lipeau de pământ si intr'un final am cazut. Chris nu a dorit sa ne oprim si m-a luat in braţe

-Valery! Ti'e greu! Tinete! Uite o maşină

Christian ma lasa la pământ si strica geamul masinii

-Cheia este! Urca

Eu nu reactionam la ce spunea el. S-a apropiat de mine si a repetat

-Urca in masina
-...

El m-a început a zgaltii si mi-am revenit

-Hey zic in Masina urca
-ah da...

Repede urcam in Masina si pornim, gramadă ramasa venea după noi.

-Mai repede CHRIS
-ajungem!!!!

Noi ajungeam aproape la porţile gardului

-CHRIS OPRESTE!  EI VIN DIN URMA
-NU POT! MAŞINA NU ARE TORMOZ
-CEEEE
-NUUU

Eram gata de lovirea in poartă, eu am luat volanul si l-am rotit in stânga, Masina noastra a lovit in turnul de veghe vechi, acela cade peste gard si il strica. Chris si eu n-am lovit cu capul si ne-am pierdut cunoştinţa. Capul lui Chris a cazut pe soneria şi de la sunetul neîntrerupt "BIIIIIIIIIIIIIIIIB-BIIIIIIIIIIIIIIIIIB"
Zombie se porneau spre colonia noastră.