ULTIMA ZI PE PAMâNT {18+}

Capitolul 32

Oamenii din colonie au inceput a țipa si a panica. Eu incepeam sa imi revin puţin dar ţipetele lor le auzeam ca in ceata. Apoi mi-am amintit totul, lângă mine statea fara cunoştinţă Chris, am reusit sa il trezesc

-Valery, cu o voce slabita răspunde brunetul

Eu am pus degetul la gura aratandu-i sa taca si repede l'am ascuns apoi ei eu. Ca zombies sa nu ne vada. Pe lângă Masina noastra treceau zeci de zombie pe care înăuntru ii aştepta dejun gratuit cât vrei.
Cei mai slabi, adică cei care nu aveau experienţă în luptă erau mâncaţi primii. Eu am luat arma si ma pregăteam sa ies deja.
Chris mă i'a de mâna si ma opreste

-Nu!
-Daca e posibil sa scãpãm pe cineva??
-Nu vom putea
-Chris !
-Stăm aici.

Eu priveam îngrozita ceea ce se întâmpla in colonia noastră indragita. Zombie alergau şi mâncau oamenii. Erau prea puternici. Si intr-un final i'au omorât pe toţi. L'am vazut si pe Traviss ce alerga sa il ajutam, Chris nu reacţiona fiindca stia ca nu are rost, a fost şi el doborât la pământ. Apoi muşcat.

Asa in cateva minute din cauza noastra a murit poate unica colonie de oameni vii din lume. Si cel mai tare durea ca noi eram vinovati. Ai nostri se intorceau cu maşinile înapoi. Eu când am vazut i'am zis lui Chris

-Ei nu stiu! Trebuie sa ii opresc

Fara sa ascult răspunsul lui Chris eu ies afara si cativa zombie se i'au din urma mea, eu alergam cât ma ţineau picioarele si m-am oprit in fata masinii unde era Daniel si Sveta!

-OPRITI-VA!
-VALÉRY

Eu mă uitam la Sveta iar ea privea undeva in urma mea, când am intors capul era prea târziu zombie mă ţinea si era sa a muşte dar in ultimul moment Daniel l-a împuşcat, ambii iese din maşina si vin la mine

-Esti bine

Eu tuşind dau din cap ca da
Chris a venit si el la noi

-Sa plecam de aici băieţi
-Unde e Glenn? Intreb eu cu privirea cautandu-l prin maşina

La această intrebare nu am primit răspuns insa Sveta si Daniel au lăsat capul în jos, asa am înţeles ca NU a supravieţuit

-Bine urcam in Masina si plecam cât mai departe de acest loc

Pomenindu-ne in maşina eu am inceput a plânge

-Ei toti au murit si noi ne uitam doar
-nu puteam face nimic.
-Chris nu e corect!

El stia ca am procedat ca ultimii laşi din lume si de aceea a tăcut sa nu facă si mai rea situaţia. Sveta si Daniel erau şocaţi si Daniel nu se prea ispravia cu conducerea masinii. Când punea pe stop, cand ridica viteza. In asa tempou am ajuns intr-un stâlp.

Intuneric si nimic

Mă trezesc si prin ceata aud ţipetele Svetei care plângea sau tipă, când mi-am revenit total priveam la ei, l'am vazut pe Chris care statea cu mâna la gura si abia isi tinea emotiile si nervii, apoi pe Sveta care țipa si plângea iar Daniel nu era, eu m-am ridicat puțin si am vazut e scaunul lui sânge si o urma mare care ducea spre o gramada de zombie care se lacomiau mâncând din el.
Sveta plângea incontinu, eu am pus mâna pe umărul ei încercând sa o linstesc dar nu se primea

Eu si Chris am iesit din maşina apoi am tras-o cu forţa si pe Sveta, imi amintea de mine cand Rick a hotărât sa se explodeze singur pe sine salvându-ne de zombie. O pot înţelege dar trebuia sa fugim. Ne-am oprit într-un parc sa ne odihnim acolo zombie nu erau.

Chris a tipat

-SVETA NU TE MIŞCA