#perspectiva lui Jimin#
- Dar nu am facut nimic, nu poti sa ma dai afara.
- e a doua oară când întârzii, ti-am spus că nu o să te mai iert.
- te rog, am nevoie de slujba asta...
- Esti concediat, Jimin.
Si eu ce ar trebui să fac acum? Nu pot sa-i spun fratelui meu, probabil o sa-mi spuna" ti-am spus eu ca nu poti sa te descurci singur" si nu vreau sa-l vad cum se da mare în fața mea. Am renuntat la banii familiei noastre pentru ca am spus că o sa ma descurc singur, dar acum vad ca nu e asa. E al treilea loc de munca pe care îl pierd si in curând o sa fiu dat afara si din casa pentru ca nu am plătit chiria.#perspectiva autorului#
- Tae, ce ar trebui să fac?
Jimin si Taehyung stăteau împreună în camera lui Jimin.- Jiminie, eu cred ca ar trebui să vorbești cu fratele tau.
- Am crezut ca tu esti de partea mea.
- sunt, sti foarte bine doar ca eu cred ca asa e mai bine. Jimin ai refuzat banii familiei tale pentru că ai crezut ca o sa te descurci singur, dar nu ai reusit. Si pana la urma de ce nu ai vrea sa accepti atatia bani. Imaginieaza-ti ca o sa ai tot ce-ți dorești fără să faci nimic.
- Tae, sti ca nu sunt asa...am 21 de ani, vreau sa fiu pe cont propriu. Si plus de asta nu vreau sa stau cu fratele meu e atât de nesuferit si enervant, imi vine sa-l dau cu capul de toți peretii de fiecare dată când îl văd.
- Stiu, sincer cred ca o sa schimbe atunci când o să se îndrăgostească.
- nici-o sansa, omul ala nu are suflet, nu stie ce inseamna sa iubesti.
- Acum, exagerezi...
- Bine...poate un pic...
- și crede-mă că e singura ta șansă daca nu, maine o sa dormi pe strada, poate te imprietenesti cu un caine si te ia le el acasă. Spune Taehyung râzând.
- a wow...ce amuzant esti, dar poate ca ai dreptate.
- atunci ce mai astepti? Sună-l!!
- ashhh...o s-o fac dar cu o conditie.
- Care?
- O să mergi cu mine.
- adică tu vrei sa eu sa merg cu tine? În Tokyo?
- Da...
- Nu stiu ce sa zic....
- Tae, te rog...am nevoie de tine. Jimin s-a așezat în fața lui Taehyung, privindu-l în ochii.
# perspectiva lui Taehyung#
Jimin ma privea în ochii și simteam cum în momentul ăla fața mea începuse să se înroșească.
- Tae, te simti bine? Obrajii tai sunt rosiii.
- Da.....Jimin.....sunt bine, doar ca e cald aici, nu? Ar trebui sa mai lasi geamul deschis din cand in cand.
- Tae, raspunde-mi o sa vii cu mine?
- Da, o sa vin cu tine.
Jimin m-a luat în brațe, inima mea începând sa bată de o sută de ori mai repede.
- Multumesc....Te iubesc.
- Și eu....
"Nu ai idee cat de mult. Stiu ca tu nu ma iubesti în felul în care o fac eu, dar nu pot sa neg ca ador atunci cand imi spui că mă iubești. "
De as putea sa-ti spun tot ce simt pentru tine, fără sa-mi mai fie frica ca o sa te pierd.
Sunt atât de îndrăgostit de tine, Park Jimin...mi-ar plăcea să strig asta încât să mă audă toată lumea, dar stiu ca nu pot....- Bine gata, cu îmbrățișarile. Sună-l pe fratele tau.
- Ok....
# perspectiva autorului #******
- Hyung?
- Oh, Jimin. Ti-ai dat sema ca am avut dreptate si acum vrei sa vi sa stai cu mine? Si ti-ai pierdut si slujba nu-i asa?
- Da mi-am pierdut slujba, da asta nu însemna că ai avut dreptate.
- Stiu foarte bine ca mai sunat pentru ca vrei sa vi aici.
- Poti sa nu mai faci pe deșteptul o singur dată si macar sa te prefaci ca iti pasa si de mine?!?!
- nu pot sa cred ca ai țipat la mine!
- și eu nu pot sa cred ca asta e ceea ce te intereseaza pe tine! De fiecare dată când te sun, ajungem sa ne certam iar daca eu nu te sun tu nu o faci niciodată. Nu-ti pasa daca am pățit ceva, daca ma simt bine sau nu!!! Tot ce te intereseaza pe tine e sa vezi daca ai avut dreptate si asta pentru că ai un orgoliu imens si nu ai de gând să calci pe el nici macar pentru fratele tau!!
O sa vin in Tokyo si cand ajung vreau tot ce mi se cuvine din averea părinților noștri și îl iau si pe Taehyung cu mine.
- Faci ce vrei, nu am de gand sa-ti spun nimic.
- nici macar nu stiu de ce m-am mai obosit sa-ti spun toate astea stiam deja ca nu-ti pasa.
*****
Jimin a închis telefonul si a început să plângă, Taehyung venind lângă el lunadu-l în brațe.
- acum 10 ani când tata si mama au murit, Namjoon mi-a promis că o sa fie tot timpul lângă mine și ca o sa aiba grija sa fiu fericit mereu. Totul a fost bine între noi pana cand am implinit 18 ani si am decis să vin în Seul sa studiez. Iar de cand sunt aici, nu m-a sunat niciodată sa vada ce fac, daca ma simt bine, nici macar cand era ziua mea nu ma suna. Si stiu ca stăteam toată ziua si asteptam sa ma sune dar nu se intampla si noaptea plângeam gandindu-ma la părinții mei si la felul în care era el inainte de moartea lor.
Stiu ca atunci cand am împlinit 12 ani mergeam împreună prin Tokyo și treceam pe lângă magazinul meu preferat de haine si mi-a spus că magazinul asta o sa fie al lui și ca o sa ma lase sa iau tot ce imi doresc. Pana a împlinit 18 ani am stat cu matusa noastră, dar după a putut să își i-a partea de avere si sa cumpere tot lantul de magazine. Iar acum are magazine de genul asta peste tot in lume si are toți banii pe care i-ar dori oricine din lumea asta. Nu am crezut niciodata ca banii te pot face egoist, pentru ca părinții noștri nu erau asa dar acum vad ca se poate. Sincer cred ca nu ma iubeste, adică sunt sigur ca nu o face.
- Jimin, nu spune asta...e fratele tau, te iubeste....doar ca nu stie cum s-o arate.
- Tae, daca tu nu erai lângă mine, probabil ca nu m-ai eram aici acum.
- Nu vorbi prostii, nu există motiv care sa te faca sa-ti pui capăt zilelor.
- iti multumesc pentru tot.
- O să fiu mereu lângă tine...
___________________________________________
CITEȘTI
SECRET LOVE(Jikook)
Fanfiction"- nu pot sa mai rezist. Nu stiu ce e cu mine, dar te vreau, te vreau aici......te vreau acum....." "- Nu putem sa facem asta...." "- Am nevoie de asta, nu incerca sa ma opresti..."