Niciodata nu m-am gandit ca o sa ajung aici. La o adica, pana acum sase luni viata mea era... ma rog, era ok in raport cu ceea ce e acum. Totul a inceput odata cu un apel neprevazut de la politie. Era tarziu; vreo doua dimineata, tata era pe o nou ruta Austria-Polonia, iar in apartament ma aflam doar eu si mama. Tin minte exact scena; de parca ar fi fost doar ieri: ma ridic pe jumatate inca dormind din pat si ies pe hol. Aud o voce grea care vorbea scartait din bucatarie. Ma indrept cu pasi sovaitori intr-acolo si o vad pe mama sprijinita pe jos de frigiderul nostru super-modern. Avea mobilul intr-o mana si cu cealalta isi stergea fata. Se uita in sus; cauta ochii mei, si-si deslipeste buzele intr-o incercare de a scoate un sunet. Dupa vreo doua minute ucigator de lungi, in sfârșit, reușește sa spună ceva:
-Te-ai trezit. E bine, pentru ca... trebuie sa iti spun ceva.
Ok deci din start va spun ca nu o sa fie o poveste gen mama ce bogata si smechera si populara sunt, fac curse cu motocicleta si sunt in mafie... Ceea ce veti citi va fi cat mai realist posibil, in unele locuri poate prea dramatic, insa in rest, voi prezenta minutios procesul indelungat si dureros de dezvoltare prin care trece o tanara din Paris, atunci cand totul in jurul ei se prăbușește.
Sunt deschisa la comentarii si corectari gramaticale... Acum, acestea fiin spuse, se poate trece la povestea insine.
CITEȘTI
La vie est belle
Teen FictionIntr-un oras al revolutionarilor, intr-un loc unde dragostea pluteste in aer, si micute prajiturele colorate-MACARONS- iti fac cu ochiul in continuu, Elize, o tanara de 16 ani incearca sa faca fata unor incercari normale adolescentei, in incercarea...
