Acolo unde stelele și-au găsit fericirea

Capitolul 3

   - Hey, ești ok? Pot să te ajut cu ceva? - am auzit în spatele meu un glas de băiat. Avea un glas firav, melancolic, și cu o pură bunătate.
   Cu încetul am început să deschid ochii și să mă întorc înspre băiatul care mi-a vorbit. Când m-am întors înspre el, am fost nevoită să îmi ridic capul deoarece era foarte înalt. Cred că avea înălțimea de 1m90.
      Ochii aveau o nuanță bleu-marin. Erau superbi. Avea părul șaten aranjat într-o coafura eleganta. Culoarea pielii era deschisă, cred că i-ar trebui puțin să se bronzeze. Avea buzele voluptuoase. Orice fată ar dori măcar puțin să îi atingă acele buze. Avea un stil frumos și elegant, de la prima vedere puteai să îți dai seama că poate să își permită lucruri scumpe. Puteai să spui că e un băiat din visuri.
   - Hey, sunt aici! Ești ok? - a spus băiatul zâmbind, văzând că nu eram atentă la el. Da, și de fapt nu l-am ascultat, eram mai mult atentă la înfățișarea lui.
   - Da, merci! Sunt ok! Scuze pentru neatenția mea, mă gândeam și eu la ale mele...
   - Deci, pot să te ajut cu ceva? După câte am observat ai nevoie de ajutor. - a spus cu un zâmbet ștrengar.
   - Da, de fapt am nevoie de ajutor. Nu pot deschide  ușa aceasta. Nu știu ce e cu ea.
   Băiatul m-a dat puțin de la ușă și mi-a luat cheile din mână. Avea o piele delicată și fină. A băgat din nou cheia în broasca ușii și nu știu cum a făcut dar a reușit.
  - Să știi că am stat câteva minute sa deschid ușa și tot nu am reușit, iar ție ți sa dar așa ușor.
  - E un mic secret de al meu. - a spus făcându-mi din ochi.
  - Îți mulțumesc mult, chiar nici nu știu ce m-aș face dacă nu veneai pe aici.
  - Am făcut-o cu mare plăcere, dacă mai ai nevoie de ajutor, mă i-ai în legătură.
  - Îți mulțumesc! Apropo, ai ceva treabă în acest cămin?
  - Da, defapt am. Dar de ce întrebi?
  - Pur și simplu este un cămin pentru fete, și cred că băieții aici nu au treabă.
    A vrut să mai adauge ceva dar telefonul lui a început să sune.                                 
   - Ne mai auzim! - a spus în timp ce a plecat în pași rapizi.
   -  Bine. - am spus mai mult că pentru mine, căci cred că el deja nu mă auzea.

     Când a venit și Emma în cameră, nu i-am spus de întâlnirea mea cu acel  băiat. Am decis că mai bine acea întâmplare să rămână pentru mine.
    Primele zile de cursuri au început bine. Ma concentrăm din ce în ce mai mult la învățătură. Nu eram atrasă de idee să îmi fac prieteni sau iubit, cum celelalte fete din facultate. Îmi era destul faptul că am fost acceptată la această facultate. Umblam la fiecare curs și în fiecare zi eram cu mult mai atrasă de tainele învățăturii. Eram atrasă mai mult de cărți decât de petreceri, băutură și alte distracții ale colegilor mei.
     

    În weekend am plecat la cumpărături. Am vrut puțin să îmi amenajez camera. Cred că niște tablouri și flori ar schimba atmosfera în acea cameră. Mi-am cumpărat și niște haine. Nu am prea mulți bani dar am avut îndeajuns pentru a-mi procura o bluză și niște tricouri.
      Petreceam mult timp cu Emma și cunoșteam cât mai multe despre ea. Îmi plăcea timpul petrecut împreună.