Un titlu simplu , scurt , dar metaforic.Praful ne cuprinde pe nesimtite,ca si panica, neplacut si totusi existential.
Pe masuta de scris , in coltul strazii , pe pagina cartii , probabil si în interiorul acţiunii petrecute în carte(dar cine stie?), chiar şi pe prispa bunicii nascatoare de amintiri , praful isi impune prezenta.
Prispa bunicii si negura timpului.Cum sa definesc cine sunt fara sa fac referire la ceea ce am fost? Copilaria este pentru mine templul greselilor si descoperirilor care m-au indreptat spre a fi cine sunt azi,iar prispa bunicii este ,cu certitudine , partas al elucidarilor . Dar cum pot eu oare sa ma gandesc la prispa fara ca amintirea bunicii ,adusa de ligheanul cu varf de gogosi si tavalite in zahar pudra, sa nu-mi rasada in minte acum .Acum cand doar ligheanul...
Agitatia tomnateca este in plin acord cu starea mea de spirit
Acum am multe sa-mi reprosez.Dar regretele ,reprosurile si alaiul de amintiri n-o vor face pe batrana sa fie ceva mai mult decat o simpla amintire.
Nu-mi e greu sa evoc uitarea , dar nu voi pretinde ca sunt un alt pieton , prin viata bunicii . Evocand aceasta legenda mentin in mine , vesnic , educatia si sfaturile ei.
Atat de mare influenta au avut cuvintele batranei,incat copilaria mi-am petrecut-o deslusind fiecare cuvant,oricat de nesemnificativ.
Aici intervine bunica ce nu ezita ocazia de a spune:"-Gandeste steaua ca atare , nu-i lasa sa-ti faca praf"
CITEȘTI
Ilaritatea cerului
Teen FictionNu cu totii evocam principiul ,natural , al scopului exitentei. Amanda ne scoate din notoritate. Dar ce o impiedica din a fi ea?
