Nu inteleg.As vrea s-o fac.Alerg cu mintea.Incerc sa inteleg. Numerele se pierd in gand.Semnele matematice se amesteca.Calculele sunt de prisos,tot n-o sa -mi dea.Matematica e o culoare iar eu orbul care incearca s-o ghiceasca.
Bunica mea,fosta profesoara de matematica obisnuia sa spun:"Matematica este o mandarina,n-o ghicesti pana nu-i simti mirosul cand rupi coaja".
Si ce rau imi pare ca matematica nu ma prinde.Ca nu pot sa fiu doctor in matematica.
Usor ,usor gandul meu tinde spre noi preocupari.Cine sunt eu?Cine voi fi?Cine mi-a fost dat sa fiu?Oare am ratat?Cum suna viitorul meu?
Raspunsurile mi-au demonstrat ca psihicul meu a suferit schimbari majore.
Nu mai sunt eu ,Amanda cea rationala a parintilor , am devenit o fiinta impasibila ,cu orizonturi de cunoastere limitate.Imaginatia si curiozitatea mea s-au limitat la lucruri firave,spre exemplu ce voi manca maine.
M-am ingrasat,dar cu toate astea obrajii mei sunt trasi sub cearcanele monumentale si adanci .
Am pierdut sirul certurilor cu mama. Sa fi innebunit mama?Ce o fi apucat-o sa ma certe din nimic?
Hmm ...Cu siguranta acest "nimic" infinit produce o durere eterna in sufletul ei ,playland, de mama iubitoare.
In nepasarea mea as putea sa indraznesc sa-i usurez ziua de sambata aranjand ,macar, templul meu de compartimentare al gandurilor ,micul meu laborator al sentimentelor,camera mea.
Nu am pierdut doar increderea mamei ,ci si sprijinul tovarasilor,pe a caror cuvant puneam mult pret .
De cand cu instrainarea mea nici cartile nu ma mai inteleg.Stau prinsa de coperta manualului de matematica si mananc mandarine cat cuprinde.
Mi-e greu sa ma instrainez de mama mea iubitoare..In copilaria mea pretioasa ,doar mama era si motivul de bucurie si plecarea tristete profunda.Sunt total de acord cu afirmatiile aduse asupra "nimicului"meu.Lumea e o gramada de nepasare .Eu trebuie sa fiu eu.Nu pot fi eu fara mama.
Mangaierea mamei ...Mainile ei fine imi dezmiarda fata si imi alina sufletul.O,mama!Ce n-as da pentru o eternitate in mainile tale atat de fine si iubitoare!
CITEȘTI
Ilaritatea cerului
Teen FictionNu cu totii evocam principiul ,natural , al scopului exitentei. Amanda ne scoate din notoritate. Dar ce o impiedica din a fi ea?