Drumul spre iubire

Capitolul III

Cum de era cu ea acolo nu putea sta in alta parte pe bune acuma nu pot sa il inteleg si niciodata nu o sa o fac, de ce oare a ales'o pe ea in locul meu.

   Ajunsa acasa ma pun sa fac un dus dupa aceea ma pun in pat pentru a ma odihnin putin inainte de a ma pune la treaba, deoarece in acea zi eram singura acasa pentru ca parinti mei erau la munca, stau cat stau in pat pana cand aud batai in usa ies cat de repede pot afara pentru a putea  vedea cine este, deoarece eu cand sunt singura acasa inchid usa pentru a nu intra nimeni in casa asa am facut si de aceasta data.

Ies afara si strig:

Luiza: -Cine este?

cel de la poarta a inceput sa vorbeasca, iar eu incercam sa imi dau seama cine este deoarece cunoste-am prea bine acea voce, sper sa nu fie el totusi, de fapt ce face el aici mai exact, de ce ar veni la mine daca este cu acea fata? Deja sunt prea multe intrebari intr-o zi pentru mine asa ca deschid usa.

El: -Hei, de ce ai plecat asa repede?

Luiza: -Am, poftim?

El: -De ce ai plecat asa repede din parc, ti-am trimis mesaj nu l-ai citit?

Luiza: -Eu cred ca ma iei la misto acuma.

El: -Cum adica sa te iau la misto... Uite(si intinde telefonul cu acel mesaj -> Vreau sa vorbim!)

Luiza: -Imi pare rau eu nu am primit nici un mesaj, dar intra!

 A intrat incet in curtea pe care deja o stia bine, deja stia aceasta casa, intra incet pe usa, intrand in camera mea...

Luiza: -Vrei ceva de baut?

El: -Am, nu multumesc!

Luiza:  -Deci, Bogdi ce s-a intamplat? Ce vrei sa vorbim?

State-am in fata lui asteptand sa spuna ceva,dar tot ce a spus era....

Bogdi: -Imi pare rau pentru tot ce s-a intamplat, imi pare rau ca te-am facut sa plangi, imi pare rau pentru tot.

Luiza: -Tu acum crezi ca aceste scuze ma vor ajuta, sau ma vor face sa nu te urasc, chiar asa tampita ma crezi pe bune?

Bogdi: -Nu,de ce as crede asta? Pe bune acum chiar imi pare rau.

Nu l-as crede, nu ma lasa orgoliul sa il cred, nu vreau sa il cred, dar inima nu ma lasa sa renunt la ceva ce iubesc atat de mult, chiar si el simte ca inca il iubesc la fel de mult cum am facut'o pana acuma. 

El se apropie incet de mine si ma ia in brate spunandu-mi la ureche (Iarta-ma te rog!) incepand sa ma stranga mai tare in brate simtindu-l astfel cum suspina iar lacrimile lui au inceput sa imi alunece incet pe umar, il simt, simt ca ii pare rau, chiar ii pare si astfel am inceput sa il strang in brate mai tare lasandu-l sa isi sustina toata greutatea pe mine, dar tot nu inteleg de ce a venit sa isi ceara scuze... avand in vedere ca sunt o fata foarte curioasa..

Luiza: ->Deci, de ce ai venit?

Bogdi: ->Am venit sa imi cer scuze!

Luiza: ->De ce ai vrea sa iti ceri scuze?

Bogdi: ->Pentru ca imi pare rau si pentru ca regret cele intamplate.

Luiza: ->Tu chiar nu poti intelege, chiar asa esti?

Bogdi: ->Stii bine ca nu am vrut sa fie asa.

Luiza: ->Nu ai vrut sa fie, dar uite asa a fost, acum stii foarte bine ca nu te vreau in viata mea, nu vreau o persoana ca si tine.

Bogdi: ->Luiza, pe bune acuma, stii bine ca imi pare rau, stii bine ca regret, de doi ani tot iti spun aceste lucruri de ce nu vrei sa ma ascultii?

Luiza: ->Pentru ca nu are niciun rost sa te ascult, iar vorbele tale nu au niciun sens acum, asa ca te invit sa iesi afara.

Bogdi: ->Bine, eu plec, dar nu uita ca imi pare rau, nu uita ca eu inca te iubesc!

                 Perspectiva lui Bogdan: ->Inca nu pot sa cred ca nu m-a iertat dupa atata timp i-am spus adevarul, nu vrea sa ma creada, dar de ce, nu am facut nimic pentru a nu ma suporta,ea nu intelege ca intre mine si verisoara sa nu s-a intamplat nimica, pe mine ma uraste, dar cu ea tot timpul umbla, asta e nu am ce sa fac doar sa astept, dar sper ca asteptarea mea sa dea roade si sa se schimbe lucrurile deoarece nu pot sa ma gandesc la faptul ca am pierdut-o.

              Perspectiva Luizei: ->Nu pot sa il inteleg de ce a umblat cu verisoara mea, pentru acest lucru no o sa il iert prea curand, nici pe ea nu am iertat-o vreau sa aflu si de la ea adevarul, pana acum nu am crezut nimic din ce mi-au spus cei doi, dar nici de acum in colo nu voi crede deoarece se mint in declaratii, unul spune ceva iar celalalt spune contrariul, nu m-ai vreau sa fiu mintita de ei.