XZ (boyxboy)

Capitolul 5. X

              Încă o zi in locul ăsta, cu oamenii ăștia si o să am o criză de furie. Bărbatul ăla are pretenția să îi spun "tată"? Ce prost! Asa ceva nu o să se întâmple niciodată! Nu o să mă alătur religiei lor. Deși mi-au dat câteva cărți pe care se presupune că ar trebui să le citesc, niciodată. Z nu mai e aceeasi persoană. Monstrul acela i-a distrus spatele. Aseară abia a reușit să își ridice tricoul ca să îmi arate ce are. Nu sunt un mare priceput in ale religiei, dar tipul ăsta e obsedat. Atât de obsedat ca face lucruri îngrozitoare in numele Domnului si el se crede binecuvântat. Imi așez capul mai bine pe pernă apoi îi dau o șuviță de păr din ochi. Îmi place să îl am aproape, tocmai de aia m-am mutat pe patul lui. Nu sunt sigur că știe asta, dar zâmbetul subtil de pe chipul său imi cam dă de bănuit. Mă întorc pe spate și oftez. Am promis că vom pleca de aici si să spunem că asta se poate întâmpla. Ce vom face după? Aveam un plan pentru când voi face 18 ani, dar nu sunt sigur că îl pot lua cu mine. Nu sunt sigur că oamenii ăia ar fi de acord, era vorba doar de mine. Începe să se foiasca până ajunge cu capul pe pieptul meu. Camera e luminată slab de lună. Tăieturile de pe spatele lui mă fac să înnebunesc de nervi. În momentul ăsta as fi in stare să merg si să iau un cuțit apoi să le fac capătul celor doi soți. Încă o crimă... cred că asta m-ar transforma intr-un criminal cu adevărat. Oare cum ar reacționa Z daca i-aș spune că am ucis pe cineva? Nu sunt sigur că vreau să aflu. Abia l-am recuperat, nu pot să îl pierd din nou. Aud pasi pe hol. Mă ridic rapid si mă întorc în patul meu. Ușa se deschide si becul este aprins. Asta a facut si seara trecută, de asta l-am pus înapoi la locul său. De ce e treaz la ora asta?! Ținând cont că la ora 21:00 la ei se da stingerea ar trebui să doarmă naibii! După ce pleacă mai astept câteva secunde și mă ridic din pat. Ascult la ușă. E liniște. O deschid apoi îl văd cum coboară scările încet. Îl urmez in cea mai mare liniște și îl văd intrând într-o încăpere cu două uși masive din lemn negru. Mă uit prin ușa întredeschisă si îl văd cum aprinde toate lămpile apoi se așează la birou. Scoate din seratar niste poze înrămate si le așează în linie dreaptă. Ce naiba face?! Le privește atât de atent ca ma sperie. Ia una dintre ele apoi o sărută și o strânge la piept. Vreau să știu cine sunt in acele poze! Poate Z stie... Oare a avut copii? 7 rame. Si noi suntem 6. Ce dracu? Se aude un sunet ciudat de afară si bărbatul se panichează. Merg rapid la etaj si intru in cameră.

-Ce tot faci? zice somnoros abia ținându-si ochii deschiși
-Familia asta a avut vreodată copii? intreb rapid si mă așez lângă el pe marginea patului
-Nu, soția lui nu poate să rămână însărcinată. spune confuz. Ce se întâmplă?

            Văd lumina de pe hol pe sub ușă. Mă bag în pat si amândoi ne prefacem ca dormim. Ușa se deschide din nou si ne verifică iarăși. În regulă, trebuie să aflu ce ascunde nebunul ăsta în biroul lui. Dacă găsesc ceva cu care să îl șantajez, ne pot oferi amândurora o cale de scăpare de aici. După ce pleacă mai stau 5 minute in pat ca să fiu sigur că nu mai aud nimic.

-Z! strig in șoaptă
-Da. spune si se întoarce spre mine

         Merg la el si mă așez în genunchi pe podea si imi asez brațele pe pat.

-Există vreun mod prin care pot ajunge in biroul lui fără să fiu prins?
-Biroul lui? De ce ai vrea să ajungi acolo?
-Este?
-Nu știu. spune confuz. Îl ține mereu încuiat si nimeni nu intra acolo înafară de el. Iar daca ajungi acolo nu ai voie să treci de covor, ceea ce înseamnă doar 2 pași în încăpere și e posibil să te alegi cu niste răni.
-Ai spus că mergeți cu toții la biserică duminică. Poate pot rămâne aici. Are camere de supraveghere?
-E un preot care urăște tehnologia, X. Nu are nimic in afară de telefonul fix din hol. De ce vrei atât de mult să ajungi în biroul lui?
-Vreau doar să verific ceva. Deci cum fac să rămân singur acasă?
-Nu ai cum. Va lăsa pe cineva cu tine, iar acela nu voi fi eu. Unul dintre băieți va sta cu tine tot timpul!

           Tot timpul?! Hah, as vrea să o văd și pe asta. Brunetul își sprijină capul de mână mea si mă privește atent.

-Mă bucur că ești aici, X. Credeam ca nu o să te mai văd niciodată!

            Si eu am crezut asta o bună bucată de vreme. Îi mângâi încet obrazul si inspir adânc.

-Mai ții minte când a trebuit să plec? zice mult prea în șoaptă
-Mhm. spun gânditor

             Face o pauză și își închide ochii.

-Eram îndrăgostit de tine cand eram mici și te-am sărutat atunci. Te rog să nu mă urăști pentru tot restul vieții tale! Eram un copil prost, iar tu mi-ai arătat afectiune și... Cred că am înțeles totul gresit si te vedeam mai mult decât un prieten.

                Deci mă iubea.

-Și acum? zic curios
-Acum?
-Mai esti îndrăgostit de mine? zic râzând
-Îți bați joc de mine! spune supărat si se întoarce cu spatele le mine

                 Nu sunt sigur care de care își bate joc, Z. Mă ridic si mă întorc pe patul meu. Mă întind peste așternuturi si privesc tavanul.

-Da. zice oftând. Încă sunt îndrăgostit de tine.