14. Amnezie si Jeff

811 45 11
                                    

Da oameni buni, nu va inseala privirea, eu chiar am postat aici. Si am de gand sa continui. Mai rar ce-i drept, dar o sa continui

Rose pov

Ma trezesc mai obosită ca niciodata. Dau sa ma ridic, dar durerea sfâșietoare nu imi permite sa ma misc mai mult.
Ma uit in jur si constat ca sunt in camera mea. Probabil Slender m-a adus aici.
Sunt trezită din gândurile mele de vocile de pe hol ce par să se apropie de camera mea. Brusc imi trece o idee nebuneasca prin cap.
Desi stiu ca ar trebui să le mulțumesc ca m-au salvat, nu ma pot abtine sa nu pun in aplicare ideea.
Bănuielile mele sunt confirmate în momentul în care usa camerei se deschide pe ea intrând Jeff, Masky, Toby si Hoodie.
Jeff. Rose, te-ai trezit!
Eu. Cine e Rose?
Toti se uita confuz la mine, eu abia reprimandu-mi rasul.
Toby. H-hey, daca asta e o gluma sa stii ca nu e amuzant.
Eu. Gluma? Ce gluma? Cine e Rose? Cine sunteti voi? Ce caut eu aici? Unde sunt mai exact? De ce sunt bandajata? De ce ma doare tot corpul? Cati ani am? Cum ma numesc?
Jeff. SLENDEEEER?
Eu. Cine e Slender?
In fata mea apare brusc Slender, iar eu, ca o actriță înnăscută ce sunt, tip.
Eu. CINE ESTI? CE ESTI? - Spun strangandu-mi picioarele la piept urmând să scot un geamăt înfundat.
Slender. Ce naiba se petrece aici?
Hoodie. Nu isi aminteste nimic. Nici de noi, nici macar cum o cheamă.
Slender. E posibil sa aiba amnezie, deși nu am gasit nici o rană în zona capului.
Slender sa întoarce cu tot corpul spre mine privindu-ma insistent.

Slender. Stiu ca nu ai amnezie, ce naiba încerci faci?
Eu. Bine, m-ai prins, dar nu spune nimănui. Te roooooggggg.
Slender. De ce faci asta?
Eu. Vreau sa ma distrez si eu putin.
Slender. Sper ca esti conștientă de faptul după ce toata șarada asta cu amnezia se va termina o sa o încurci rău de tot.
Eu. Da da. Dar nu la spune, te rog.
Slender. Fie, dar nu ma baga in asta.
Eu. In regula.

Slender. De fapt, daca ma gandesc mai bine, e posibil sa fie traumatizată din cauza închisorii, asa pierzandu-si temporar memoria. - spune punând accent pe "temporar", dandu-mi de inteles ca toata chestia asta trebuie să se sfârșească la un moment dat.
Eu. Ce închisoare? Am fost la închisoare?
Masky. Arghh. E atât de enervantă când pune atâtea intrebari!!
Eu. Scuze.
Masky oftează.
Slender. Ei bine, descurcati-va cu ea, eu am treaba. -Si se teleporteaza fara alte detalii.
De acum începe distracția.
Jeff. Tu chiar nu iti amintești nimic?
Eu. Tot ce stiu e ca părinții mei sunt morti.
Toby. Păi tu te numești Rose, ai 16 ani (nu stiu daca am mai mentionat undeva varsta lui Rose sau daca nu este aceeasi pe care am mai mentionat-o, dar asta este varsta sa reala), noi suntem....prietenii tai, esti in conacul nostru din padure si te-am scos din inchisoare acum 3 zile, de aceea esti bandajata.

Eu. Wow.

Jeff. Rose? Tu chiar ti-ai pierdut memoria? Sau ne tragi pe sfoara?

Eu. Vorbesc foarte serios, nu imi aduc aminte nimic.

Toti 4 ofteaza simultan dupa care Toby adauga:

Toby. Noi o sa plecam, te lasam sa te odihnesti, poate iti va reveni memoria.

Hoodie. Vor mai veni si ceilalti sa te vada, sa nu te sperii, nu iti vor face nimic.

Dupa ce (ei) primesc confirmarea, parasesc camera lasandu-ma singura. Dupa ce ma asigur ca nu mai e nimeni prin apropiere, dau drumul la hohohtul de ras pe care il tineam in mine de atata timp.

Eu. Nu pot sa cred ca mi-au cazut in capcana!!

Radeam atat de tare incat nu am observat ca Jeff statea sprijinit de tocul usii cu mainile in san, si o expresie criminala.

Jeff. Ti-ai pierdut memoria, ha?

Eu. Aaa. Jeff, pot explica. Stii eu........

Jeff. Tu ce?- Spune in timp ce se apropie amenintator de mine-

Din instinct ma trag mai in spate, pana ma lipesc de spatarul patului (nuj cum se numeste).

Eu. Pot explica....

Jeff. Nu mai e nevoie de alte explicatii, am inteles totul.

Ajuns lanaga pat, se urca peste mine punandu-si mainile de o parte si de alta a capului meu.

Eu. Jeff, da-te de pe mine. - spun impingandu-l si lovindu-l cu pumnii in piept, dar in zadar; omul asta parca e facut din piatra.

Imi prinde mainile si mi le ridica deasupra capului imobilizandu-ma complet.

Eu. Jeff, da-te, ma strivesti.

Jeff. Nu ma dau pana nu recunosti ca ai mintit ca ai amnezie si iti ceri scuze.

Eu. Nu recunosc nimic. Da-te!!

Jeff. Nu pana nu fac ce ti-am cerut.

Eu. Niciodata.!

Jeff ranjeste malefic si isi apropie fata de a mea din ce in ce mai mult.

Eu. C-ce faci?!

Nu spune nimic, in schimb continua sa se apropie de mine pana buzele sale le ating usor pe ale mele.

Jeff. Tot nu vrei sa vorbesti?-imi sopteste, sufland aer cald peste buzele mele-

I-as fi raspuns, dar nici sa respir nu mai stiam cum.

Jeff. O sa o iau ca pe un nu- imi spune in acelasi mod, apropiindu-se mai mult-

Acum buzele noastre formeaza un sarut in adevaratul sens al cuvantului, mai ales cand incepe sa si le miste usor peste ale mele.

Mii de fiori imi traverseaza corpul mai ales atunci cand mana sa dreapta o elibereaza pe a mea ajungând pe soldul meu stâng strangandu-l usor, dar suficient cat sa ma faca sa gem involuntar in gura sa. Ii pot simti ranjetul larg si mândru de noua sa realizare.

Tresar atunci când degetele sale reci imi ating zona dezgolita de pe abdomen urcând usor fara sa întrerupă sărutul. Scot inca un geamăt atunci când mana sa imi cuprinde sanul stâng strangand usor.
Daca as spune ca nu imi place ceea ce face cu mine, as minți.

Jeff. Tot nu vrei sa vorbesti? - spune depărtandu-se putin-

Sunt incapabilă să vorbesc asa ca tot ce pot face sa sa scot un geamăt care habar-nam de unde provine.

Jeff râde scurt probabil înțelegând motivul tăcerii mele. Adică, cred si eu ca si-a dat seama având în vedere că sunt mai rosie decât..ei bine o rosie. Imi prinde din nou mana si mi le ridică pe ambele incrucisandu-mi-le deasupra capului întărind stransoarea.

Jeff. Dacă asa reacționezi doar la câteva atingerii, imi si imaginezi cum va fi când o ajungem la alt nivel - Imi sopteste la ureche-

Eu. Ce te face sa crezi ca o voi face vreodata cu tine? - sunt primele cuvinte pe care sunt capabilă să le rostesc-

Jeff începe să râdă, dar nu era unul normal ci al unui psihopat.

Eu. J-Jeff?

Atât momentan.

Iubirea e doar un joc. Jeff The KillerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum