bubble gum problems

/zece/

- mă simt ca la camera ascunsă.

- eu am crezut inițial că sunt la camera ascunsă. apoi am realizat că prostia ta e sinceră, spuse ea.

- ai făcut oamenii să râdă.

- am văzut și eu.

- serios?

- uite...e o cameră...ne filmează...

- oh serios?! bună cameră! scottie făcu cu mâna camerei zâmbind. bună, mama.

- mama ta se uită la asta?

- nu, doar că asta spun toți oamenii la tv. scottie zâmbi iar și făcu cu mâna. bună unchiule max.

- porst...adica oamenii nu prea spun asta. nu cred că toți au un unchi numiți max.

- oh, nu, asta ziceam eu.

- pai tu faci parte din proști adică...ai un unchi max care se uită la tv?

- nuuuu. el filmează! scottie îi făcu cu mâna și acesta îi făcu cu mâna înapoi.

- ce...familie...

ea încercă să plece dar guma buclucașă o trase în brațele lui scottie.

- awww, ți-e frig sau îți place de mine?

- yuck, evident că niciuna.

- mmmm...mirosi frumos și ih...puțin ciudat.

- a ce miros?

- a gumă.

- ohhh, nuuuu...nu din nou cuvântul ăla.