orașul bântuit

~capitolul 3,final~

Yg:trebuie să mergem într-o pădure, ce va trebui sa facem noi , este ca fiecare să se taie ca să i se scurgă sângele într-un vas de ceramică, după va trebui sa citim cu voce tare un verset din Biblie, și să rostim de 8 ori:"toata lumea este blestemată, iar tu spirit neliniștit, va trebui să mergi pe lumea celălalta"
B:nu nu, eu nu imi tai mâna pentru un ritual prostesc, Elisa, poate ei sunt sataniști și ne vor poseda si pe noi.
Toți încep să râdă de ea.
E:iar te cuprinde paranoia, nu iti face tu griji, vom scăpa orașul ăsta de blestem.
~bianca povestește~
Astia sunt imbecili, cum să fac eu rituaruli sataniste?? Am vrut să văd priveliștea pentru ca stateam la ultimul etaj, dar am vazut o chestie ciudata, era un fel de bărbat imbracat în niște haine de preot care se uita la mine, trag jaluzelele și fug repede la Elisa.
B:ELISAAAAAA!!! Toți sau speriat cand m-au auzit ca strig așa tare
E:Bianca??? Ce s-a întâmplat? De ce ai strigat așa tare?
~elisa povestește~
Bianca era palidă și foarte speriată
B:a-am v-văzut c-ceva c-ciudat...
E:Mihaela? Te rog sa îi dai un pahar de apă la Bianca.
După ce Bianca a băut puțina apă, am întrebat-o :
E:ce a fost?
B:era un bărbat, îmbrăcat ca un preot coreean, și se uita la mine
Jm:vedeți... Trebuie să facem cât mai repede ritualul, dar înainte să mergem, luati-va câte o cruciuliță la gât și Rugați-vă, în timp.. Eu cu Elisa vom  pregăti ceea ce avem nevoie
E:de ce eu?
Jm:fă cum îți spun eu si taci
Nu am apucat să zic ceva ca jimin m-a prins de mana și m-a tras după el.
Am pregătit ce avem nevoie, Ne-am luat un echipament care ne va ajuta să nu ne facă nimic acel preot
Eram lângă pădure... Trebuia să facem ritualul, ne-am pus toți pe jos și ne țineam toți de mâini, am inceput sa rostim acea rugăciune sau blestem ce o fi, Mihaela, Ștefania și Bianca tremurau de frica, dar eu eram calmă și ma gandeam ce o sa fac dacă acel preot de kkt va încerca să omoare pe careva, imi era frica să nu îl omoare pe Jimin,pentru ca m-am îndrăgostit de el. puteam să îl văd pe preot Chiar dacă aveam ochii închiși. După ce am terminat de spus rugăciunea aia, am inceput sa vad un cerc în pământ, înăuntru era o lumină albă.pur și simplu... Fantoma nu era trasă în acel cerc, așa că cumva am reușit să o împing, dar am căzut și eu. Am vazut o grămadă de fantome acolo, erau și urâte și frumoase, și copii și adulți. Dar am simțit cum ceva ma trage în Sus, era cercul ala,puteam să văd cerul albastru închis și câteva crengi de la copaci, am ieșit din lumea fantomelor, toti erau așa fericiti , jimin era așa fericit ca mi-a dat un sărut scurt pe buze, dar eu i-am pus ambele mâini pe obraji și am avut un sărut lung dar ne-am oprit din cauza lipsei de oxigen. Însfârșit orașul Daegu a fost eliberat de blestem. Da, am devenit o eroină, salvând orașul Daegu, namjoon este împreună cu Bianca, Ștefania cu yoongi, Mihaela și tae, iar eu cu Jimin, oameni au pus o poza uriașă cu mine în Muzeu, de fapt peste tot în Daegu sunt poze cu mine. Jimin era foarte mândru de mine... Dar undeva... Este fantoma preotului, este închis într-un loc,doar eu știu unde e locul unde fantoma e închisa dar nu o să-mi fac griji... Pentru ca nimeni nu stie unde este, înafara de mine😉dar ce e mai frumos, este ca pot vedea, auzi și pot vorbi cu fantomele😏

Să nu credeți ce am scris la final!!pentru că aceasta poveste este creată de mine, dar sper ca va plăcut 😊