Petrecerea

16 4 4
                                    


                      Capitolul 8
Primisem un mesaj care m-a lăsat cu gura căscată. Fosta lui Kay îmi dă mesaj că în seara asta mă așteptă la o petrecere. Îmi trimite toate coordonatele despre unde o să se tină petrecerea iar neavând ce să fac în noapte asta accept. Încetul cu încetul mă duc către aceea casă iar când am ajuns am observat că și Kay este acolo..normal nu putea să stea dracu acasă. 
Nici bine nu m-am apropiat de casă și fosta lui mă ia în brate ducându-mă în casă. Trec pe lângă Kay cu un zâmbet mare pe față crezând că o să-l doară  puțin dar..nu. El râdea cu prietenii lui și nici nu cred că m-a observat.
— Hai Melanie!  În casă te așteaptă o petrecere care te v-a lăsa cu gura căscată ! spuse Evelien cu un zâmbet de curvă
—Acum vin!
Avea dreptate! Am rămas cu gura căscată fix de la intrare. Erau o grămadă de băieți care se urcau pe fete și normal că era și o grămadă de băutură.  Sincer eu nu am mai băut niciodată și nici nu vreau să o fac. 
— Melanie el este John, prietenul meu cel mai bun..spuse ea
— Hey Melanie!  spuse el
— Bună John mă bucur să te cunosc.
După mica prezentare, Evelien a plecat la gașca ei iar eu am rămas cu John.
— Îmi pare rău că te întreb asta dar totuși de ce ești îmbrăcată așa! Până la urmă suntem la o petrecere nu la o biserică.
Cuvintele lui m-au durut dar i-am dat-o peste nas:
— Nu am avut cum să intru în casă să mă schimb că nu aveam cheie..dar nici tu nu cred că știi că suntem la o petrecere
—CUM ADICĂ!?
— La ce față ai!
Și i-am închis gura.
—Ok domnișoară atunci hai să bem dacă niciunul dintre noi nu știe că este la o petrecere !
Am vrut să-l refuz din prima dar nu mă puteam face de râs..
—Atunci..noroc!
—Noroc.
După vreo 4-5 pahare de ţuică nu m-ai știam ce se petrece pe la respectiva petrecere.
—Hai puțin cu mine până sus să-mi iau un hanorac că mi-e frig.
Am acceptat și amândoi am mers în camera unde și-a ,,lăsat'' el hanoracul. Închise ușa iar pe mine mă aruncă pe pat și mă dezbracă cu o forță de nedescris. Am ţipat de vreo un milion de ori dar nimic.  Încercam să-l alung cu picioarele dar la cât băusem nu puteam! Mai tip crezând că mă aude dracu cineva dar nimeni! Nu pot să cred că nimeni nu mă aude!!După câteva minute ușa se deschise brusc iar... 

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 16, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Fericirea doare Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum