Sfarsitul

Amintiri din trecut

Saya isi ia un taxi,coboara si vede un cuplu plimbandu-se pe strada. Sentimentele ei o coplesesc atata de tare,incat se rasteste la cuplu,si il goneste foarte violent. 

"De ce..de ce eu? Ce a meritat sa patesc eu asta...blestemat fie acest cuplu fericit si implinit,caci tocmai mi-a dezgropat o parte din trecut.."

~~~ cu 300 de ani in urma~~~

Saya fiind dintr-un clan bun,-este nemuritoare-,ea a fost singura care s-a opus,pentru ca a vrut ceva diferit,anume sa fie o persoana de soi rau; ea nu este rea din nascare,ea a nascut raul. Stia ca va fi inghetata de acel doctor,asa ca si-a facut un plan ca sa nu moara definitiv.Dar acel doctor a crezut-o imediat dupa ce i-a dat un raspuns la nimereala cum ca este puternica. 

Grell..un tip inalt,bine facut,chipes si sigur pe sine,a facut cunostinta cu Saya prin rugamintea ei de a putea sa formeze o incantatie prin care inghetarea o va face mai puternica si nu contrariul.Studiind impreuna, se naste dragostea intre cei doi,altfel Saya nu mai putea judeca cu mintea.Plutea cu el si el cu ea.. si dragostea sincera pe langa ei.

Dar ceva tragic s-a intamplat intr-o seara..acelas ucigas care i-a omorat clanul,l-a luat pe Grell ostatic,care cica ar muri in 40.000 de ani,in cele mai grele chinuri,pe care nici ce-i mai presus de om nu le-ar putea indura. Saya fusese distrusa. Tot ce vedea in ea si in calea ei,era numai neputinta,ura,tristete,zbucium. 

Altfel,cu o idee s-a hotarat sa caute ultimele experimente facute de Grell,si ea sa le foloseasca,nepasandu-i daca va functiona sau nu.Si astfel s-a putut trezi,bazandu-se pe increderea lui Grell.

Totusi,ce avea doctorul cu fata ? De mica clanul il stia pe doctor,si i-au bagat in cap fetei ca sa aibe incredere in el,si sa faca ce spune el,caci va fi bine. Dar fara a avut incredere numai si numai in Grell.Iubitul ei,care poate acuma zace pe undeva,indurand si strigand dupa toate vietatiile pamantului sa-l ajute.

~~~ revenim~~~

-pic pic- .Ce? Saya... Saya plange ! Picura lacrima la ea in palma,lacrimi amare,lacrimi de sange,lacrimi neputincioase. Din ochii ei,infinitul in vid,insusi negrul,se prelinge pe obraz o substanta,anume lacrima,care o inmoaie pe Saya din cap pana in picioare. 

"nu,nu,trebuie sa ma adun,lacrimile astea ma paralizeaza. Trebuie sa merg inainte si sa ma adun. Numai pe Grell il mai am,altfel as fi o moarta vie. " 

Fata,se aduna,si cu o scanteie si o picatura de ura in negrul din ochi se trezeste,este din nou ea,si merge la drum,cautandu-l pe domnul Alamgeer sa afle unde este tinut iubitul ei.