Capitolul 1

881 40 15
                                    

Bună eu sunt Amanda și sunt o fata obisnuita ( așa credeam ), bine obisnuita în sensul în care, am o viață monotonă, plictisitoare, dar totuși frumoasă.Mama deține o bancă în Londra iar tata este avocat , dar niciodată nu au timp de mine, sunt "prea ocupați ", însă am o prietenă extraordinară, în care pot să ai încredere mereu.Ea este Lily. Cea mai tare fată din clasa mea și desigur, cum am mai spus, și spun din nou ( merita ) este cea mai bună prietena a mea. Draguta, frumoasa, spun asta de parcă eu nu as fi, desigur ca sunt, sa ne întoarcem la subiect...a da, o buna păstrătore de secrete , mereu poți sa ai încredere în ea, în fine, ce mai, o prietena adevărată, dar totul ia o întorsătură drastica când se muta la New York. Dacă ea pleacă eu rămân singură, din nou, dar este mai bine așa, pentru ea, nu pentru mine şi ghici ce, am aflat asta în vacanța de vară, când ea deja plecase.Bine ea mi-a spus că este " o simplă "excursie și se va întoarce, sigur, a spus asta ca sa nu fac scandal și să o las să plece, dar eram cele mai bune prietene , s-au asta cred eu, și sper sa fie adevărul...

A da am uitat sa va spun cum sunt eu,adică, sa mă descriu, adică sa vorbesc mai mult despre mine ( sper ca nu ma credeți plină de mine).Am 18 ani locuiesc în Londra, într-o casă mare cu o piscină interioară uriaşă cu topogane cu apă ,cu servitori care roiesc în jurul meu,împreună cu 2 părinți "super ocupati " care mi-au făcut viața un lux.Am 1.70 înălțime,ochii de culoarea mierii,parul lung , brunet, dar nu complet am o șuviță multicoloră, vopsită, dar sa va spun ce este cu adevărat ciudat, nu am vopsit-o eu ci pur și simplu m-am trezit cu ea, LOL. Deșii,băieți salivează când văd fete cu un corp perfect ca al meu,mă refer la țâțe și la fund de care nu duc lipsa,niciodată nu am vrut să ies cu unul și am preferat să fiu invizibilă,adică toți se uită numai la "accesoriile" feminine și niciodată la inteligenți lor.Recunosc că în ultimii ani m-am luptat cu surplusul de kilograme,aparatul dentar și desigur acneea care mai mult ca sigur au îndepărtat băieți dar acum pot sa spun ca arăt acceptabil.

Mereu credeam că viața mea e una plictisitoare dar aceea zi mi-a schimat-o radical.Era ziua mea,când am împlinit 18 ani. Desfaceam cadourile, nenumăratele mele cadouri și când sa-l desfac pe ultimul a bătut un vânt puternic ( în casa), iar în brațe mi-a picat o scrisoare(partea cea mai ciudată).Ştiu ce vă întrebați 'De când naiba bate vântul în casă și o scrisoare?'.Am desfăcut-o și am citit:

" Domnișoară Amazone Willingan ești acceptată la Academia de Vrăjitorie şi Practică Magică " MERLIN ". Mâine la ora 12 fix o să vină un îndrumător (fiindcă ai nevoie) pentru a-ți cumpăra rechizitele, cărțile și robele.
Ps : părinții tai ar fi mândri de tine "

-What?Mâine? "AR FI "?deci acum nu mai sunt sau au murit ceea ce nu se poate fiindcă sunt aici cred...Stai este o farsa sau ce?o să clarific totul cu mama şi cu tata(părinții mei nemorți)!!

Am coborât ușor scările.

-Mama este o urgență! Trebuie sa vorbim!am zis eu.

Mama a venit alergând.

-Ce ai pățit scumpo?zice ea îngrijorată. Este vr-o problemă?

-Da chiar este!!!!!Am primit o scrisoare ciudată şi zicea :"părinții tăi ar fi mândri de tine" adică nu sunteți mândri de mine?

-O dragă cred ca ar trebui sa Îți spunem ceva ,ceva care ar fi trebuit să-ți spunem demult. Scumpule a aflat !!

Tata vine grăbit spre scară repetând:
"A aflat","a aflat",cum a aflat?

-Amanda scumpo ia un loc ,trebuie să-ți spunem ceva neplăcut,şi pentru noi dar foarte greu pentru tine.

-Spuneti-mi!

-Acum 18 ani ,ne-am gândit sa avem un copil.,însă mama ta nu a vrut ,așa că am înfiat unul ,pe tine....istorisiri tata povestea (povestea vieții mele).

-Adică nu sunteți părinții mei! 18 ani de minciuna şi ce ?De ce? Dacă nu aflam acum când aveați de gând să îmi spuneți adevărul? am început eu sa plâng.

-Nu fi atât de dura cu noi,nu am știut ce sa facem și cum să îți spunem ,ne erai mult prea draga și acum ești și,și,și,și... nu voiam sa te pierdem! plângea "mama" în hohote.

-Sa mă pierdeți? Ați ales cel mai prost mod de a nu "mă pierde" .De ce nu mi-ați spus până acuma și cum ați putut sa credeți ca mă veți pierdea vro dată?

- Asta înseamnă ca ne ierți? se bucura "mama".

-Sigur ca va iert dar inca sunt supărată!Voi ați fost lângă mine mereu și m-a ți susținut,mereu veți ocupa un loc important în viața mea!

-Ne pare rău, foarte rău, atât de rău, ăsta ar fi fost ultimul lucru pe care ți l-as fi zis de ziua ta,iartă-ne!!!Dar cum ai aflat?zise "tata" uimit.

Eu i-am întins scrisoarea de la "Academia MERLIN "

Când a văzut mama cât și tata au rămas cu gura căscată.

-De unde o ai?? au întrebat ei într-un glas.

-Am primit-o....,însă nu apucasem sa termin și m-au bombardat cu întrebări unele la care nici eu nu știam răspunsul:

-De la cine? De ce? Crezi că au greșit destinatarul?

-Nu știu, nu știu și nu știu!!!

-Dar cum ai primit-o?

-A adus-o vântul.

-Ce ciudat, sper ca o sa se clarifice totul mâine când o sa vina "indrumatorul" și încă ceva, unde este Academia asta? Ce glumă este asta? Nu am mai auzit de ea.

-Eu da! rămân eu uimita de ce ziceam.Lily zicea ceva, adică vorbea cu mama ei și am auzit.

-Adică și Lily se duce?

-Mă tem ca da! Și de ce nu mi-a zis? Credeam ca suntem cele mai bune prietene!

-Dar nici tu nu ști despre ea. Dacă ti-ar fi spus ai fi crede ca este nebuna și de aceea un secret ca ăsta nu se zice.

-Ai dreptate, de asta se comporta așa ciudat în ultimul timp. Voia sa se distanțeze de mine și nu știa cum sa mă îndepărteze ca sa nu o cred ciudată.'De unde atâta neîncredere?' Nu credeam ca o sa aflu vreodată de ce a plecat.O sa lămuresc totul la academie, sper.

-Așa te vreau! Nu fi supărată Îți spunea dacă putea și dacă ai fi inteles-o și poate, sau cel puțin, sper ca nu a plecat în America și doar ti-a spus ca sa nu o mai contactezi. O sa discutați și o sa clarificați totul.Sunt sigură! Nu-ti face griji, totul va fi bine, într-un fel sau altul. Să schimbam subiectul, ti-au plăcut cadourile pe care ți le-am luat? Fi sincera! insista "mama" încercând sa îmi alunge gândul acela neplăcut.

-Sigur, au fost frumoase, toate și va mulțumesc pentru tot ajutorul pe care mi-l-a-ti acordat, toți anii aceștia. spun eu cam distrasă.

-O mă bucur.... și cu plăcere. Te iubim mult!

-Și eu pe voi, dar s-a făcut cam târziu. Noapte bună!

Atunci ora fiind 8 și ceva.

Am intrat pe YouTube și mi-am pus căștile și ascultand melodiile mele preferate:
"I took a pill in Ibiza"
"Cake by the ocean"
"Don't be so shy"
"Runnin'"
"Ain't nobody "
"Sugar"
"Fast car" și multe altele....

Am mai stat cam până la 12 pe Facebook și Instagram și m-am culcat.

* recomand melodiile de mai sus și sper ca va place cartea... Spor la citit!
   Mulțumesc pentru voturi și as vrea ca și în continuare sa îmi apreciați cartea. :*

A special girlUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum