Mister insangerat

Capitolul 2

      -Lana, hai sus. Ti-am pregatit smoothie-ul si daca vrei sa iesi si la alergat, ar trebui sa te grabesti. Ai liceu intr-o ora.

      Vocea mamei o trezi imediat pe fata si nici nu apuca sa isi primeasca buna dimineata-ul de la mama ca se si ridica. Se spala pe fata, pe dinti, isi aplica cremele tipice si fugi sa se schimbe. 

     Din nou, doar ea si adierea rece. Cu cat alerga mai tare, cu atata se simtea mai libera. O compozitie de a lui Beethoven rasuna parca in jur si simtea ca tine ritmul alert cu coloana sonora. Se uita in jur si simtea linistea ce plutea in jur. Totul era atat de pustiu, atat de incantator pentru ea. Ochii i se oprira pe o fereastra cu o lumina aprinsa si cu un chip vag cunoscut. Se opri dintr-o pornire instinctuala, insa perdeaua de la geam isi facu rapid aparitia. "Sa fie Jason? De ce se uita pe geam? Si, mai important, de ce a tras perdeaua fix cand m-am oprit?" Ganduri de acest tip rasunau peste muzica ei din casti, insa trecu cu vederea si isi relua ruta.

   -Lana, sa iti povestesc ce am visat aseara. M-am trezit asa de trista cand mi-am dat seama ca a fost un vis. Deci, eram eu si Henry intr-o cabana, singuri, siii....

"Il simt cum se uita la mine din spate. Ma intorc si ma uit urat la el si o sa se opreasca. Stai, nu fii proasta. E doar un baiat care se simte doar singur si speriat de noua mutare si sunt singura lui cunostiinta. Sau e mai mult si.."

-Lana, tu ma auzi macar? spuse Cindy putin iritata

-Da, scuze. Visul tau cu Henry. Cum te simti acum ca a fost doar un vis? zise Lana putin confuza, insa amintindu-si cateva detalii.

-Doamne, cat de tare mi-as fi dorit sa se intample in realitate. Ar fi fost...

-Fetelor, daca aveti ceva de discutat, va rog sa poftiti pe hol, spuse profesoara de literatura.

-Ne scuzati, nu se va mai intampla. 

-Afara! Repejor, va rog.

-Dar...

-Niciun dar. Nu stau sa ma rog de voi.

     Fetele iesira din clasa si se asezara pe o canapea din fata salii. Soptira cateva cuvinte acide la adresa profesoarei, apoi isi reluara discutiile tipice. Deschiderea usii le intrerupe discutia si se uita curioase. Era Jason. 

-Hey, tipul nou. Ce faci? Tu ce ai facut de ai fost dat afara? Sau mergi doar la o mica plimbare?

-Buna, tu esti..?

-Cynthia, dar imi poti spune Cindy.

-Imi pare bine. Am fost dat afara pentru ca, "din greseala", am soptit mai tare ceva ce nu ar fi trebuit sa auda doamna Kirby. Cand am vazut ca iesiti, mi-am zis ca asta este o sansa de neratat de a fi ajutat sa inteleg cum functioneaza lucrurile in acest liceu. Lana mi-a zis ieri ca m-ar ajuta cu asta..spuse el putin timid.'

Lana nu stia cum sa reactioneze. A vazut ceva in ochii lui care a asigurat-o ca baiatul acesta isi doreste ceva mai mult de la ea. La acest gand, tanara rosii, iar prietenei nu ii scapa acest detaliu.

-Lana, vad ca deja ati facut cunostiinta si ca esti foarte incantata de propunerea lui Jason, zambi Cindy.

-Um, da, te ajutam, spuse balbaindu-se Lana.

Cei trei plecara pe holurile liceului. Cindy era un ghid minunat. I-a prezentat adolescentului nou venit totul in detaliu, pana si tipul de persoane din liceu si locul unde pot fi gasite. Acesta asculta cu atentie, insa uneori se mai uita si la Lana. Aceasta evita pe cat mai mult posibil sa li se intalneasca privirile. Un sentiment de nesiguranta ii invada mintea. Simtea ca e ceva neinregula cu acest baiat, insa se simtea oarecum atrasa de acesta. Gandurile fetei se evaporara odata cu vocea lui Jason.

-Lana, ce zici? Ni te alaturi?

-Um, unde mergem? intreba nedumerita.

-Nu ai ascultat nimic din ce am discutat, nu? Vrem sa mergem impreuna cu Mike la o cafenea mai pe seara, spuse Cindy.

-A, pai, nu stiu..

-Haaai, o sa ne distram de minune si avem o gramada sa le povestim despre minunatul nostru orasel.

-Bine, fie.

Jason ii arunca o privire rapida Lanei si ii zambi timid. In acel moment, adolescenta intelesese cum sta treaba. Jason o placea. Aceasta, la acest gand, rosi de indata, iar acest detaliu nu ii scapa prietenei.

-Lana, zise soptind, iti place Jason?

-Ce? Nici nu il cunosc.

-Stii? Nici nu am nevoie, fata ta zice totul, rase usor Cindy.

-Hai, mai lasa-ma!