Absolutul

C a p i t o l u l 3

Dupa seara aceea, ne-am vazut fiecare de treburile noastre. Mai ales viata personala.
De parca, sarutul ala nu ar fi existat. Poate pentru el asa este. Si pentru mine la fel.
Nu am avut nici o problema sa ne mai vedem din nou in acelasi grup de prieteni si sa ne distrăm cum o faceam inainte. Dupa vacanta asta stiu ca o sa ma ingrop in munca de birou, si nu mi place dar nu am de ales.
Silver nu a mai aparut asa des in peisaj si asta nu poate decat sa ma bucure. Nu mai simt nimic pentru el, dar tot ar fi incomod sa stea mereu pe langa mine.
Inchid ultimul fermoar de la geamantan si il cobor cu greu de pe pat. Doamne, cat am putut sa iau? Stau doar cateva zile. Eu, Sarah, Vladimir si inca cateva persoane, am hotarat sa mergem in Maldive unde este cald si plaja. Sa ne relaxam desi asta e doar o scuza ca sa ajungem pe acolo.

- Haide Celeste! O sa prind radacini pe canapeaua asta.

Vocea foarte sonora a bunei mele prietene se aude in toata casa. Mai avem o ora pana ne strangem toti sa plecam.

- Mai avem timp si sa dormim Sarah. Plus ca Axel si Amanda o sa intarzie putin.

Strig spre ea incercand sa iau toate bagajele. O sa ocup doar eu o singura masina cu bagajele mele.

- Eu tot nu inteleg de ce i ai chemat si pe ei. Nu fac parte din grup. Cum sa avem incredere?

Pufnesc si cobor scarile usor avand grija sa nu cad. Nu alta, dar o sa se amane excursia.

- Draga mea, daca eu am putina incredere in ei, puteti avea si voi.

Ii zambesc dulce si ma trantesc langa ea.

- Pentru tine o facem, nu pentru ei. Si doamne Celeste, ce faci cu atatea haine? Stii ca o sa stai mai mult dezbracata, nu?

Ridica din sprancene si nu stiu de ce, cum am auzit ce a rostit, gandul mi a zburat la un anume blond enervant.

- Crede ma ca daca nu mi ziceai tu, luam si dulapul in spate.

Raspund ironic dandu mi ochii peste cap.
Aceasta incepe sa rada si se intinde spre doza de energizant.

- Stii, daca nu stiam mai bine, as fi spus ca intre tine si Vladimir a inceput sa rasara ceva. Dar nu e asa, nu?

Ma inec cu energizantul pe care l am desfacut recent, si ma uit la ea incruntata. Daca isi da seama ca ne am sarutat? Nu mai scap de ea. Incep sa ma fastacesc si cand o privesc in ochi, acestia ii stralucesc.

- O doamne, o doamne, o doamne. S a intamplat ceva intre voi. Sau inca se intampla. Sper ca v ati prote-

Ii pun mana peste gura dandu mi seama ce urma sa spuna. De ce ma citeste asa de usor?
Imi da cu palma usor peste mana, iar eu le retrag incepand sa ma joc cu degetele in poala. Un alt tic de care nu pot scapa.

- S a intamplat ceva. Dar Sarah, promite mi ca doar tu o sa stii.

Aceasta da frenetic din cap, facand semn cu mainile agitata sa continui. Asa ca, trag aer in piept si ma gandesc ca oricum afla. Doar e Sarah. Afla tot.

- Mai stii seara de reunire? Acum o luna cred ca a fost. In fine. Ne am sarutat. Nu m am mai simtit pana acum asa. Dar a trecut, si am uitat amandoi de asta. Sau poate doar el..

Ultima fraza o spun soptita dar auzul de soim al lui Sarah nu scapa nimic. Se uita la mine cu multe stari, trecand una pe langa cealalta facandu ma sa ma intreb daca chiar a fost acolo acea emotie.

- Iti place de el, nu? Celeste, nu vreau sa te vad ca suferi. Vorbeste cu el.

- Nu Sarah. Nu avem ce vorbi. Am hotarat amandoi ca o sa fie un sarut. Doar atat.

Un dres de voce ne atrage atentia si parca la comanda, inghet si ma incordez. De parca as fi in pozitie de lupta. Una pe viata si pe moarte.
Ma intorc, si istoria se repeta, in fata mea la cativa metri, stand un anume Sigismund. Daca a auzit tot? O sa zica tuturor. Ce o sa creada Vladimir? Ca il folosesc. Nu, nu o sa se intample asta.