My Way

Capitolul 15

Eu raman masca. Nu ma asteptam la acesta intrebare. Nici nu am apucat sa spun ceva,ca in fata noastra apar părinții mei.
    - Cum se simte?
  Intreaba mama mea îngrijorată.
  -Are mai bine. A avut o cadere nervoasa.
Spune tatăl fetei putin nervos. Mama ofteaza si imi pune mana pe umar.
   - Domnilor,dormisoara sa trezit.
  Spune o asistentă facandu-ne pe toti sa tresarim.
   -Puteti intra la ea.
  *Emily*
   Imi deschid ochii speriata. Ce sa intamplat cu mine? Ma ridic in sezut si observ ca ma aflu la spital. Inediat imi aduc aminte ce sa intamplat defapt. Cale ma mintit.
   Imediat usa salonului se deschide si pe ea intra parinti mei insotiti de prieteni mei plus Cale si familia lui.
  -Scumpa mea. Te simti bine?
  Ma intreaba mama si eu aprob. Tata ma pupa pe frunte si o lasa pe Carla sa imi sara in brate.
   -M-ai speriat de moarte. Ma bucur ca esti bine.
   -Sunt bine.
Spun eu rece. Ei imediat isi dau seama se vocea mea. Cale isi pasa capul in jos. Vine langa patul meu si nici nu mi-am dat seama cand palma mea a facut contact cu obrazul lui.
   -Esti un măgar. Iesi!
  Tip la el, fără sa imi dau seama incep sa plâng.
   - Imi cer scuze,Emily. Te iubesc mult, te rog nu ma îndepărta de tine.
   - Esti un mincinos. Vei avea un copil cu o altă fata si ai tupeul sa imi spui ca ma iubesti? Iesi!
   Toti raman uimiti la vorbele mele. Mama mea isi pune mâna la gură de uimire.
   -M-am saturat de tot. Mai aveti ceva sa imi ascunzi?
Il intreb si imediat mama mea incepe sa planga. Cale isi lasa privirea in jos pentru a nu ii vedea lacrimile. Se ridica si iese din salon impreuna cu părinții lui.
   Imi este atât de dor de fratele meu. Chiar mi-aș dori să fie aici si sa ma îmbrățișeze. Oftez si imi intorc privirea spre parinti mei.
   - Scumpo,ne pare asa de rau. Chiar nu merita sa plângi pentru el. Esti o fata frumoasa.
Imi spune mama si ma saruta pe frunte. Asistenta intra in salon si ii goneste afara pe toti. Imi las capul pe perna si imi inchid ochii pentru a ma odihni.
    *********
  A trecut deja o lună în care am iesit din spital,iar cu Cale nu am mai vorbit cu el. Mai sunt câteva luni si va termina liceul. nu ma mai intereseaza de acesta persoana. Cu Carla si cu Robert nu am mai vorbit.
   Am de gand sa termin liceul si sa plec la o facultate  in strainatate. M-am atasat mai mult de parinti mei si ma susțin cu tot ce fac. S-au hotarat sa imi lase mie firma lor dupa ce termin facultatea. M-am axat mai mult pe scoala. Am inceput sa iau note buna,nu mai lipsesc de la ore.
    Nu imi pare rau ca relatia mea si a lui Cale s-a terminat asa? De acum o sa aibe un copil de crescut. Copilul din burta Sarei sa dovedit a fi copilul  lui.  Nu ma deranjeaza,fiecare face ce vrea cu viața lui. Nu am nevoie de iubit sau de prieteni pentru a realiza ceva in viata.
   - Emily ce faci?
   Intra mama peste mine in camera. Se aseaza pe marginea patului.
   - Invatam.
  - Scumpo,vrei sa te duci pana la cumpărături? Mai iesi si tu afara din casa.
  -Bine,mama.
  Ma ridic de la birou si imi iau niste haine din dulap. Ma schimb intr-o pereche de blugi stil colant si o bluza simpla. Imi iau geaca pe mine si ma incalt in adidasi mei.
  Iau lista de la mama si plec la cumpărături. Ajung in cateva minute la un supermarket,incep sa imi pun in cos ceea ce scrie pe lista. După o oră,ies din supermarket tresar  atunci cand cineva imi sare in spate.
   - Hei,Emily. Cum mai ești?
  - Buna Carla. M-ai speriat. Sunt bine.
   Aceasta imi zambeste larg si isi pune mâna pe burta. Raman suprinsa atunci cand vad ca este însărcinată.
   -Felicitări!!
  O felicit si o imbratisez. Imediat in spatele ei apare si Robert.
   - Buna, Emily. Ce te-ai schimbat.
Spune acesta imbratisandu-ma.
   - Ba nu m-am schimbam.
Spun si incepem sa radem. Mi-am schimbat deja garderoba.
   - Ma bucur pentru voi doi. Va urez multă fericire.
  Spun si ii mai pup odata pe amândoi si plec spre casă. Chiar ma bucur pentru ei. Cand ajung acasa mama mea impreuna cu tata vorbe-au cu cineva in bucatarie.
  -Mami,am ajuns.
  Spun intrând în bucatarie,imediat toate cumpărăturile imi cade din maini atunci cand vad cine sta la masa impreuna cu părinții mei.
   - Tu,ce cauti aici?