Wicked Games [Sin City]

Capitolul 3: Liniștea de dinaintea furtunii.

            

              După un lung zbor în care Elena a dormit tot drumul cu capul pe umărul lui Mitch, legătura dintre ei era ca o plăcere vinovată pentru el.

        — Mai au o singură cameră! O anunță Mitch pe Elena care era foarte agitată.

        — O luam! se bagă ea peste Mitch, punându-si coatele pe tejgheaua recepției, luând cheile camerei. Îi zâmbește scurt lui Mitch și se repede asupra scărilor, lăsându-l pe Mitch să care bagajele în urma ei.

            Camera 207 avea să fie locul în care cei doi își vor petrece următoarele trei zile. Elena descuie camera și intră entuziasmată, iar imediat în spatele ei o urmă Mitch, foarte încordat și morocănos.

         — Ieșim mai târziu? Mereu am vrut să văd orașul ăsta! spune Elena deschizând geamul camerei.

          — Ai dormit aproape tot drumul! spune Mitch morocănos.

          — Păi te las să te odihnești, și cred că o să fac și eu asta...parcă îmi e somn din nou....spune în timp ce își scoate pijamalele din troller, ducându-se mai apoi să facă un duș fierbinte.