O Noua Generație -Hogwards

6

- Am reușit sa închid toate rănile, nu o sa rămână semne. Este mult mai norocos decât tatăl sau.spune Pomfrey

- Pot rămâne cu el, va rog?întreabă Christina în timp ce ii prinde mana doamnei

- Sigur copila, o sa aibă nevoie de cineva când se trezește.ii răspunde doamna zâmbind, după pleacă

- Îmi dați și mie ce facem azi? Majoritatea orelor o sa fie comune...spune Padfoot, în timp ce se așează pe scaunul de lângă patul de spital pe care se afla Teddy

- Sigur, draga mea. Aveți grijă.spune Narcissa și o mângâie pe umăr

Fata cu ochii verzi și parul negru pleacă împreună cu James spre ore.

- Se plac reciproc, nu?întreabă fata din senin

- Da, dar sunt idioți...confirma James zâmbind, după se uita la ea, care zâmbește la rândul ei

- Trebuie sa facem ceva.

- Îmi place cum gândești.spune băiatul și o ia pe după umeri

In aripa spitalului, Christina nu înceta sa îl mai tina de mână pe băiatul ce stătea aproape fără viața pe pat. Pași se aud în spatele ei, și când se întoarce, vede o femeie cu parul șaten și ochii căprui, îmbrăcată intr-o rochie mulata de un verde închis, peste având o capa neagra.

- Tu trebuie sa fii o colega de a lui Edward, nu?

- Da, Christina Black îmi pare bine.spune fata încercând sa zâmbească, și da mana cu femeia din fata ei

- Black?întreabă mirata aceasta

- Da, fata lui Sirius Black.raspunde Christina fără sa își ia privirea de la băiat

- Nu știam ca varul meu a avut un copil...

- Totul s-a întâmplat în anul morții lui, după am fost înghețată pana în 2000. Dumneavoastră trebuie sa fiți bunica lui Teddy?

- Andromeda Tonks, dar te rog sa îmi spui doar Andromeda...

- Am înțeles doa__Andromeda.se corectează imediat fata

- Cum se simte?întreabă Andromeda și se așează pe scaunul de pe cealaltă parte a patului

- Doamna Pomfrey a spus ca este bine, și ca nu o sa aibă urme.spune Chriss și îl mângâie ușor pe cap

- Bănuiesc ca James este la cursuri. Tu de ce nu?

- Am vrut sa rămân lângă el, asa fac mereu după luna plină. Mama mi-a spus cum era tatăl sau mereu după luna plina, asa ca vreau sa ii fac mai plăcută perioada aceasta.explica Chriss, și ridica capul spre doamna ce se uita la ea

- Ai ochii lui... Mint, dacă stau sa ma uit... Ai moștenit aproape tot de la el... Îmi pare rău de moartea sa...

- Este bine, am învățat sa trec peste, plus ca Teddy și James au fost lângă mine.

- Ești o fata puternica, Christina. Mereu am apreciat asta la varul meu. A fost puternic, și nu ii pasa de ce spuneau cei din jur.

- Fără supărare, dar sa judeci un vrăjitor doar după statutul social sau sânge, am impresia ca este o prostie.

- Nu am de ce sa ma supăr, fata dulce...De cât timp sunteți aici?

- As putea sa spun, ca acum au trecut aproape trei ore, sau chiar patru.

- Este exact ca tatăl sau, nu?

- Multă ciocolată.spune Christina râzând ușor, acompaniata de către Andromeda

- Știu ca este pe mâini bune, asa ca eu plec. Sa aveți o zi frumoasa copii.

- Mulțumesc, o zi buna.spune Chriss și imediat își întoarce capul spre Teddy

Padfoot lasă capul ușor pe patul de spital, și închide ochii, fără sa realizeze ca adormise.

***

Deschide ochii, și băiatul tot nu se trezise. Se ridica de pe scaun, și se uita la ceasul de pe măsuță mica, unde se afla un prosop și o cana cu apa. Ceasul indica ora unu după-amiază. Ia prosopul și îl umezește, după îl așează pe fruntea lui Lupin, știind ca asta îl ajuta mereu., după se întoarce pe scaunul ei.

- Cum sunteți?se aude vocea lui James

- Tot nu s-a trezit... A trecut bunica lui pe aici, dar a plecat...

Teddy începe sa se miște, iar Christina imediat se lipește de pat, acum fiind în genunchi. Acesta își deschide ochii și prima data se uita la fata de lângă el, șoptind un mulțumesc, și după ce își ia prosopul de pe frunte, se ridica în fund.

- Dacă vrei sa nu te alerg tot terenul, eu zic sa nu mai stai pe jos, și sa stai aici.spune băiatul cu par albastru, și ii face semn sa stea lângă el