● trei 》frunze roşii, plimbare, covrigi

160 6 0
                                    

Ajung acasă , îmi arunc ghiozdanul pe jos , mă schimb , după care bineînțeles mă aşez în pat şi cad pe gânduri .Totul este atât de ciudat . Nu înțeleg . De ce a venit la mine ? Totuşi .. El este popular , multe fete îl plac . Off.. Ochii ăia căprui spre verde .. Alison adoarme , trezindu-se a doua zi obosită .

- Mamă , de ce sunt aşa de obosită tot timpul ? M-am săturat !

- Alison , te rog lasă-mă . În fiecare dimineață te trezeşti cu chef de scandal şi mă enervezi .

Iau micul dejun , mă duc la şcoală , iar la uşa şcolii pe cine întâlnesc : Mia .Mia este un fel de prietenă , nu ştiu cum să o descriu . Nu prea aş putea să o numesc prietenă . Ne-am răcit una de cealaltă , datorită comportamentului ei fals ce îl observam uneori .

- Ghici cu cine m-am întalnit ieri .

- Cu cine ? întreb curioasă .

- Cu tipul ăla Harry , spune Mia zâmbindu-mi .

- Şi noi l-am văzut ieri . Aşa şi ? Care e faza că nu înțeleg ?

- Păi a cam început să îmi placă de el .

- Şi tuu ? Ce aveți , fraților ?

- Ce s-a întâmplat ?

- Nimic . Lasă-mă , îi spun , după care intru în şcoală cu nervi .

Alta căreia îi place de el . Mă rog , mie nu prea îmi place de el aşa că ar trebui să renunț la ideea de "eu + harry = inimioare " .

Se termină şi orele , iar singurul meu gând ce mă bate este " ce mănânc când ajung acasă ?"

- Bunăă !

- Alison , tu eşti ?

- Nu , mamă , e un hoț care din întâmplare are cheia de la casă şi mai şi salută !

- Te-am prins ! , apare mama după un perete încercând să improvizeze din mâini un pistol şi scoțând sunete ciudate .

- Ce glumeață eşti , ce mâncăm ?

- Ceva cu halvaa .

- Vezi să nu arzi mâncarea , spun uitându-mă la cuptor şi râzând datorită faptului că ieşea fum din acesta .

Urc sus , iar primul lucru care-l fac când ajung în cameră este să-mi arunc ghiozdanul pe jos ( obiceiul meu zilnic ) .

Stau cât stau în pat , văitându-mă în singurătatea camerei de durerile de cap , dar la un moment dat se aude glazul cristalin al mamei ce mă strigă să merg la masă .

- Hai la masă ! Mişcă-ți fundul la bucătărie .

- Gata , vin acum , spun coborând scările şi savurând prin miros mâncarea , care abia era scoasă din cuptor .

Nu ştiu de ce , dar iubeam când mama făcea mâncare cu cel mai mare drag şi se îngrijea de mine cât îi permitea timpul . Tata .. tata e plecat . De aceea încerc să prețuiesc fiecare clipă petrecută cu el ..

Bineînțeles că în timp ce mănânc stau şi pe telefon . Şi se pare că primesc un mesaj . Văd un număr necunoscut acolo , dar apoi citesc mesajul şi tot nu îmi dau seama cine ar putea fi . Era o propunere de întâlnire în parc . Întreb cine este şi îmi răspunde că este băiatul cu care am făcut cunoştință acum 2 zile . Când îmi aduc aminte , era Harry . M-am înnecat puțin când mi-am dat seama , dar am încercat să termin mâncarea cât mai repede pentru a mă aranja pentru acea întâlnire .

Trebuia să ne vedem în fața parcului de lângă şcoală . Mă îmbrac , nu prea drăguț cam cum sunt fetele normale când merg la o întâlnire : o pereche de jeanşi albaştri , un hanorac cu glugă vişiniu şi în picioare converşii albi .

Ajung în fața parcului , iar el mă aştepta pe o bancă care era cu spatele la mine . Se întoarce şi mă zăreşte imediat şi îmi face cu mâna chemându-mă să mă duc la el .

În parc era pe jos un covor atât de bogat de frunze de toate culorile : vişiniu , galben , verde , cărămiziu .

- De ce eşti atât de timidă ? spune Harry , părând tare curios .

- Sincer , nu ştiu , îmi e teama de oameni..

- Îți stă bine aşa . Te asortezi cu toate culorile toamnei .

- Oh , vai , mulțumesc , îi spun roşind .

- Eu nu prea ştiu nimic despre tine .

- Nici eu , începe tu .

- Păi .. părinții mei sunt divorțați şi mama trăieşte cu un bărbat care ar fi dispus să mă dea afară din casă fiindcă mereu ne certăm . Îmi urăsc familia .. Mai toți prietenii mei sunt falşi , cam atât , ne mai cunoaştem noi pe parcurs .

- Oh , te înțeleg .. Eu stau mai mult cu mama fiindcă tata e în străinătate .

- Se pare că amândoi suntem în nişte situații naşpa .

- Da .

Harry scoate pe ascuns din geanta sa un aparat foto , în timp ce eu admir zborul păsărilor . Mă trezesc la un moment dat din gândurile mele , datorită unui bliț ce mă orbeşte .

- Ce faci ?! spun nervoasă şi frecându-mă la ochi .

- Doamne , eşti atât de frumoasă , mai ales când eşti nervoasă , spune Harry continuând să-mi facă poze .

- Băi gataa ! Deja mă enervezi , spun râzând şi ignorând aparatul .

- Uite ce frumoasă eşti când zâmbeşti .
Şi uite aşa plimbarea lor a devenit un shooting . Parcă Ali nu s-a mai simțit niciodată atât de bine în preajma unui băiat . După ce aceştia fac ocolul parcului , Harry doreşte să o conducă acasă pe Alison .

- Uite o covrigărie ! spune Harry , luându-mă de mână şi alergând ca nebunii printre nişte obstacole ( oamenii ) .

- Fac eu cinste .

- Lasă că fac eu , că sunt băiat .

- Ok .

- Cu ce vrei ? Mac sau susan ?

- Susan .

- Vorbeşti serios ? Şi mie tot ăştia îmi plac .

Luăm covrigii şi plecăm spre casă , iar când ajungem acolo ne aşezăm pe băncuța din fața casei şi stăm şi vorbim despre o grămadă de lucruri . Se pare că avem un spion .. Mama , cine altcineva ? Ca întotdeauna stă şi pândeşte şi vrea să ştie tot . Ne luăm " la revedere " , după care când intru în curtea casei o văd pe mama printre perdele făcându-mi cu mâna .

- Mamă ?! Ai ajuns să vrei să vezi tot ce fac ? E frumos ?

- Nu , te rog nu mă pedepsi , spune mama râzând . Cine-i tipul ăla chipeş ?

- Un băiat pe care l-am cunoscut .

- E frumos , poate-poate iese ceva !

Urc în cameră , fac un duş după care mă trântesc în pat şi adorm .

Parfumul AdolescențeiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum