Capitolul 3 ( Ce am patit?)

110 4 2
                                    

Povesteste Karina: 

Ma trezesc dintr-o data si vad ca afara este ziua. Cum este ziua, eu cum am adormit si ceilalti?

Ma duc pana jos sa vad. Intru in sufragerie nimeni. Cred ca au mers acasa. Vreau sa urc scarile si aud o voce.

- Hei, pitic!

Nu, sper sa nu fiie el, ma intorc si o vad pe Emm.

- Emm si tu incepi?

- Nu, dar vroiam sa te alint ca doar esti prietena mea , nu?

- Bine dar, nu ma mai alinta asa!! 

- Oke.

- Haide sa ne pregatim pentru scoala? (Emm)

- Dar, tu nu mergi acasa? (karina)

- Nu, mi-au dat o veste parinti tai si cu ai mei!!!! (Emm)

- Ce veste? ( Karina)

- Mama ta ,cu mama mea au fost cele mai bune prietene si inca sunt, parintii nostri s-au intalnit cu munca si au foarte mult de lucrat asa ca s-au gandit sa se mute ei acolo si noi aici si ei o sa mai vina in vizita sau o sa mergem noi la ei!!!!!!!! ( Emm)

- Bine dar,... (Karina)

- Stiu e greu fata parinti eu una sunt obisnuita, mereu cand merg ei cu munca in alt ora ma lasau cu bona, dar acum ca sunt mare ma lasa singura. ( Emm)

- Si eu sunt obisnuita cu ideea asta de cand am fost mica. Dar nu pot sa cred ,adica tocmai ne-am mutat sau m-am mutat si deja ma lasa singura!! (Karina)

- Nu esti singura esti cu mine acum, o sa ne ajutam ca pe niste surori!! (Emm)

- Bine. (karina)

- Vezi ca intarziem la scoala, pregatestete repede sa mergem!!! ( Emm)

- Imediat. ( Karina)

Povesteste Emm:

Stiu cum se simpte Karina si nu as vrea sa fiu in locul ei, dar totusi s-a mutat de doua zile si parintii ei o lasa singura cu mine defapt ea nici nu stie bine orasul.

Dupa o ora am pleecat spre scoala. Cand am ajuns in curtea scolii, era un grup de pitipoance ca mai bine nu pot sa le zic. 

- Hei, fete cine e cea noua!! Spune una dintre pitipoance care cred ca era Criss.

- Da, nu mai stii acum in urma cu doua zile ca a venit si ne-a intrebat unde este clasa a x-a! spune cealalta pe care o cheama Oanna.

- Buna! le saluta Karina pe ele.

Si inspre noi vad ca vine cineva era Aron si cu Adam. 

Acum ce fac trebuie sa fac, trebuie sa ii despart pe astia doi ca daca nu Karina sigur il va omora pe Adam. 

- Karina haide repede cu mine pana la baie ca mi-e rau foarte rau!!

- Emm ce ai patit? 

- Ma doare capul, stomacul, toot!!!!

- Nuuu, haide la baie!!

- Bine!!

Ce bine ca am scapat si acum cum ies din incurcatura asta? Ii zic  Karinei ca ma voi duce acasa, nu ca poate o sa se intalneasca. S-a auzit clopotelul de incepereaa cursurilor.

- Karina dute in clasa ca vin si eu.

- Nu te pot lasa aici singura.

- Nu dute!

- Nu, prefer detentie decat sa te las aici singura!

- Karina dute acum.

- Bine dar tot nu o sa scap eu de detentie, o sa-ti iau apararea daca zice ceva dna. profesoara. 

- Bine bine dute.

Fata asta nu se lasa usor batuta, trebuie sa fac ceva ca sa merg la ora, daca zice ceva ii zic ca am luat medicament si mi-a mai trecut.

Ma duc spre clsa si deschid usa.

- Domnisoara Emma ati intarziat!!

- Stiu doamna profesoara, dar mi-a fost putin rau.

- Au mai fost cazuri de genul asta si nu cred, imi pare rau dute la director.

- Nu, doamna profesoara eu sunt de vina. ( spune Karina)

- Cu  ce esti tu de vina?

- Nu a mancat nimic azi dimineata, pentru ca ne-am grabit la scoala din cauza mea.

- Bun, Emma aseazate in banaca si tu Karina in biroul directorului.

- Bine doamna profesoara.

Povesteste Karina:

Chiar trebuia sa ii iau apararea ca a fost vina mea ca nu a apucat sa manance.

Se uita Emm incruntata la mine si eu ies repede ca parca vroia sa zica ceva

Am pecat spre biroul directorului, bat la usa politicos si intru. II zic tot ce sa intamplat si o sa am toata saptamna asta de facut curat in toata scoala.

Dupa ce ies din birou eram putin ametita asa ca m-am gandit sa merg acasa. Cand am ajuns, am vazut ca imi vibreaza telefonul si raspund.

- Unde esti Karina?

- Acasa, ca mi s-a facut un pic rau.

-Stai ca vin si eu.

- Nu sunt ok, stai la ore si dupa aceea poti sa vii si sa vorbim. !!

-Vin scum si nu ma vei putea opri.

- Emm ma supar!!

- Suparate, ca nici tie nu ti-a pasat cand te-ai dus la detentie si mi-ai luat  apararea, asa ca vin acum in 5 minute sunt acasa.

Ma duc spre bucatarie sa imi iau un pahar cu apa, si dintr-o data am  picat pe podea.

Dupa ore bune de stat pe jos aud niste voci, dar nu pot sa vad cine sunt acei oameni ca nu pot sa imi deschid ochii.

Povesteste Emm:

In sfarsit am ajuns in fata usii cu Aron si cu Adam a trebuit sa il aduc si pe el.

Deschid usa si o vad pe Karina pe podea.

- Oh Doamne Karina ce ai patit? Baieti sunati repede la doctor sa faceti programare acum, Adam tu stai si duo pe Karina in masina.

Am ajuns in spital si au luat-o asistentele de acolo.

- Sa veniti cu vreo veste, noi va asteptam aici.

Dupa aproape o ora vine doctorul si spune ca totule in regula.

- Totul e bine, dar nu poate deschide ochii acum. Care sunt parintii fetei  sau mai bine zis sora sau fratele?

- Domnuel doctror parintii ei sunt cu munca si nu vor putea veni.

- Bine pai atunci haidati cu mine pana in biroul meu. Fetei ii va trebui o saptamna de odihna pentru ca a avut scadere de calciu si ii vor trebui si niste medicamente.

- Bine domnule doctror. spune Aron

- Va trebui sa plecati acasa ca se insereaza si nu va faceti griji vom avea noi grija de ea.

Am plecat spre casa si ne-am culcat cu totii in casa Karinei si momentan a mea.

Stiu ca sunt greseli asaca va cer iertare, si daca va placut adica sper sa va fi placut.

Voi face si celalalt capitol si multe altele.

Va pup :* :* :*

Dragostea meaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum