Când seara se lăsa în Seul, nimeni nu mai era in siguranță. Două lumi deja se contopeau și totul se sfârșea sângeros. Baekhyun preferase să nu creadă în așa ceva, până când l-a vazut pe el. Înalt, cu o fata unică si o aură plină de mister.
Curio...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Baekhyun stătea de ceva timp pe canapeaua din biroul presupusului Chanyeol. Nu i-se dădu-se nicio explicație, așa că tot era confuz. Cei doi bărbați pe care îi văzu la facultate erau aceeași ca și cei de acum, un aer de mister îi învăluia. Ce se petrecea? Încă nu uitase toată acea scenă cu acel... vampir, niciodată nu crezu-se în așa ceva, dar acum era obligat să o facă. Faptul că fusese la un pas de moarte îl îngrozea! În gândurile lui de abia auzi-se ușa care se deschise cu un mic scârțâit. Privirea îi rămăsese în pământ, îi era prea frică să o ridice.
—Înțeleg dacă te temi de mine, Baekhyun! se auzii vocea groasă a roșcatului. Băiatul își ridică puțin privirea văzându-l pe Chanyeol cum stă pe scaunul din piele în fața sa, privindu-l într-un anume fel, pe care blondul nu îl putea descifra.
—Nu îmi este teamă de tine! spuse Baekhyun încet, după ce își adunase tot curajul pe care îl mai avea.
— Îmi suni de parcă nu ai fi prea sigur. Răspunse roșcatul cu un zâmbet șiret pe față.
—Nu de asta sunt aici, mi-ai spus că îmi vei explica totul, încă aștept! zise acesta hotărât, poate teama și oboseala îl făceau să vorbească așa, el nu era așa!
— Desigur, vezi tu Baekhyun ești aici cu un motiv. spuse acesta serios. Aș putea să te fac să uiți, dar dacă aș face asta pericolul nu ți-ar da pace, astăzi Suho a fost acolo, dar mâine nu v-a mai fi așa. Spuse Chanyeol uitându-se atent la el.
— Cum adică? Încetează să mai vorbești în pasaje! spuse Baekhyun deja enervat, dar coborî tonul când văzu privirea bărbatului. Te rog, zi-mi doar de ce sunt aici și cum e posibil ca acele creaturi să exisite.
— Ei bine, vezi tu.... în urmă cu 200 000 de ani, într-o noapte primul vampir lua viață. Din cauza unei mame îndurerate care deja pierdu-se 3 copii, doi din cauza bolilor și unul din cauza unei bestii cu formă de om ziua și formă de lup noaptea... spuse Chanyeol parcă afundându-se în amintiri.
— Un vârcolac...
— Exact! Așa că din pură disperare a apelat la magia neagră și a creat primii vampiri, pe mine și Sehun . spuse acesta calm.
Baekhyun nu mai reușa să proceseze totul, prea multă informație de odată, rămăsese uitându-se în gol. Nu putea să creadă, acești bărbați chiar erau primii vampiri din istorie. Chanyeol se ridică din scaunul său pentru a se apropia de blond, rezemându-se de marginea suprafeței de lemn.
— Dar de ce eu aș fi în pericol? întreabă acesta privind podeaua rușinat de apropierea bruscă a bărbatului.
— Pentru că tu, Baekhyun – spuse trăgând o gură de aer – ești moștenitorul persoanei din al cărui sânge, noi am fost creați. spuse acesta prinzându-l de bărbie pentru a-i ridica privirea. Ești special, sângele tău este de vină, este diferit de oricare altul. O singură picătură poate înebunii orice vampir, dar are părți și mai periculoase deoarece v-a urma luna însângerată, iar totul v-a fi de un milion de ori mai rău. zise acesta privindu-l atent în ochii albaștri.
În tot acest timp Baekhyun nu spusese absolut nimic, totul îl amețea cumplit, avea nevoie să se trezească din acest vis, din acest vis urât.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ne uităm rece unul la altul Vocea ta pătrunzătoare Mă face să mă sufoc Ooh ooh ooh ooh Eeeh eeh Ochii tăi sunt închiși Inimile noastre, la fel, s-au închis Și sunt de neclintit Refuzând să recunoască Aah, sunt înfierbântat Este atât de sufocant, sunt pe cale să explodez Sunt însetat, umple acest pahar până la vărsare În această noapte periculoasă.
Este băutura iubirii Iubirea și ura sunt amestecate Amintirile mele prețioase Încep să pălească Și ușor, ușor dispar de tot Pe zi ce trece, se adâncește mai tare, calmează-te Cuvinte dureroase Și o inima împietrită, unde este iubirea? Daa daa daa daa Am încercat să evit Am încercat totul, dar nu pot nega dragostea Foamea mi-o satisfăcea egoul Și am rămas astfel fără compasiune Hai să încercăm să-l umplem din nou tot Este băutura iubirii.
Oamenii vin și pleacă Doar noi rămânem neclintiți Treptat ne obișnuim Cu aceste emoții amorțite Inima mea este înfierbântată Sunt pustiit, încrezător Îmi umplii golurile Stârnești focul în inima mea lipsită de viață, daa Este băutura iubirii
