Zilele trecura si Hope si Ashton se vedeau tot mai des. In fiecare zi el venea la ea si o scotea afara in curte. Dar nu toate povestile au un final fericit.
"Buna Ash" spuse Hope zambind
"E totul ok?" spuse aceasta?, vazand chipul ingrijorat al prietenului ei cel mai bun
"Hope eu-" dar nu a mai avut nevoie de continuare deoarece Hope stia ce va urma. S-a prabusit la pamant si a inceput sa planga isteric imbratisandu-se singura. "Ma parasesti din nou Ashton!" tipa ea "Din nou!"
Ashton veni repede langa ea, ridicand-o de pe jos si punand-o pe patul ei micut
"Shh prințesa" spuse el sarutandu-i tâmpla "Nu te mai parasesc niciodata" spuse el stergandu-i lacrimile.
"Dar-" incepu Hope
"Niciun dar Hope" spuse Ashton pe un ton serios "Te iau cu mine"
"Ashton, eu, eu sunt, asa" spuse ea gesticuland "Si in plus, nu ai cum. Nivelul de securitate e prea mare"
"Nu esti niciun 'asa'" spuse el zambind "Cat despre securitate...Pai, banii fac minuni. Acum hai, fa-ti bagajul. Plecam maine la 5"
Hope nu mai apuca sa zica nimic deoarece Ashton iesi ca fulgerul din celula. Doar statea acolo si zambea.
______________________
Capitol nou! Scuze pentru o asaa mare asteptare dar na, am avut tezele. Stiu, capitolul e naspa. Aruncati cu rosii in mine. :3 Shout out to Michael din 5SOS pentru ca e un idiot flocoșos si si-a pierdut pasaportul.
STATUS: NEEDITAT
