Cum de-am fost, Doamne, atât de prost?

Partea a III-a

         „Valerie, oh, Valerie, I know you can see through me!" - The Weeknd - Valerie

       Era în Rai. Dacă el chiar exista, probabil așa arăta. În fața lui stătea o Zeiță și simțea că s-ar fi putut închina, în fața ei, toată viața, dacă asta i-ar fi cerut. La naiba cu femeile, doar la asta se mai putea gândi. Or fi fost ele frumoase, dar erau lucrarea Diavolului. Nu se aștepta să o mai revadă, de asta și insistase atât de mult cu privirea pe acele picioare superbe. 

       Știa că Alexandra îl aștepta acasă, auzea telefonul vibrând în giacă, dar cum avea el să se ridice de la masă și să lase asemenea femeie singură. Nu putea face asta. Era sub demnitatea lui de bărbat și, în fond, nu stătea sub papuc sau cel puțin asta își tot repeta în minte. 

       S-au prezentat. 

       Nu putea avea un nume mai potrivit: Valeria. Până și numele îi era divin. 

       Au comandat câte o băutură - care s-au transformat în două, apoi în trei, iar numărul lor a continuat să se adune- , au mâncat împreună din clătitele lui cu mere și înghețată de vanilie, au râs și au vorbit despre nimicuri. S-au ridicat împreună și au plecat, lăsând în urma lor un bacșiș gras.

        Habar nu avea unde-l ducea ființa pe care o ținea de mână. Nu-i păsa unde avea să-l ducă. S-a trezit tras într-un taxi, dar nu era în stare să fie atent la indicațiile. Era pierdut, cu nasul printre părul ei mătăsos, sărutând-o pe gât, inhalându-i parfumul dulceag, în timp ce ea își tot dădea capul pe spate pentru a-i face mai mult loc. Nici nu realiză când taxi-ul se opri. Se aflau în holul unui hotel. Nu-l recunoscut și nici nu se chinui să rețină prea multe detalii. Singurele amănunte care i se păreau interesante erau bucățile de dantelă neagră ce se putea observa, subtil, pe sub cămașa cu decolteu adânc.  Doar clinchetul scurt al liftului îl mai aduse la realitate pentru câteva secunde și momentul în care se oprise pentru a deschide ușa camerei. Era întuneric. Nici nu aveau nevoie de lumină.

       Zgomotul scos de cartelă îi anunța că ușa era descuiată. Ea o deschise încrezătoare, zâmbind cu dantura ei perfectă, atrăgându-i atenția la buzele cărnoase și roșii, iar apoi îi făcu semn să intre. O ascultă. Ar fi făcut orice îi cerea. Păși primul în cameră și îi luă câteva secunde să se obișnuiască cu întunericul atunci când ea închise ușa.

       Nu mai apucă să zică nimic pentru că două mâini hotărâte îl împinse spre perete și îi simți corpul aruncat peste a lui. Nu observă când își aruncase paltonul pe jos, dar i se părea a dracului de sexy ceea ce făcea. Îi cuprinse talia trăgând-o și mai tare peste el. Îi cuprinse fundul cu palmele și o lipi de el. Era excitat, ea observă și începu să se frece mai tare de erecția lui, făcându-l să scoată câte un mârâit gutural de câte ori își freca bazinul mai tare a lui.

       Dintr-o singură mișcare se întoarse și o lipi de perete. Avea un acces mai bun. Abia aștepta să își satisfacă Zeița. Îi depărtă ușor picioarele cu genunchiul și îl ridică, făcându-o să geamă atunci când îi frecă materialul subțire, aproape inexistent al chilotului. Își încolăci mâinile în părul lui, îi trase capul pe spate în timp ce presăra săruturi pe buze, pe bărbie, urmând lent conturul maxilarului și urcând spre ureche. Îi prinse lobul urechii între buze iar el mârâi.

       În acel moment își puse o mâna pe perete și se îndepărtă de ea. Putea să o observe mai bine și i se părea mult prea frumoasă pentru a fi adevărat. Știa prea bine că blonda senzuală care îl privirea atentă, cu ochii căprui scânteindu-i de dorință era cu mult peste liga în care juca el de obicei. O mângâi lent pe față, iar ea închise ochii, bucurându-se de atingerea lui delicată.