𝗗𝗮𝗱𝗱𝘆'𝘀 𝗱𝗼𝗹𝗹💦 [𝗣𝗮𝗿𝗸 𝗝𝗶𝗺𝗶𝗻]

17

-Cassandra,asculta-ma!Striga Jimin la fata trăgând-o de brat.

-Lasă-ma în pace ididotule!Spune Cassy și își trase cu brutalitate mâna.Asta faci tu când ești plecat la birou?Ti-o tragi cu alta și eu stau acasa și ma îngrijorez ca o proasta ca nu apari!Tipa fata la bărbatul care se simțea vinovat.

-Cassandra,nu e ceea ce pare!Îti jur!Îi spune Jimin încercând sa o calmeze pe Cassy care mai avea puțin și zbiera de nervi.

-Ieși din fata mea!Jigodie ce ești!Exclama Cassy și pleacă de acolo.

Încă nu-i venea sa creadă ce a putut vedea în fata ochilor.Pe Jimin care și-o trăgea cu alta.Cassandra plângea si suferea,se simțea ca o cârpa.O cârpa pe care o folosești și după o arunci la gunoi.Asa a făcut el cu sentimentele și inima fetei.

Nu avea unde sa se mai ducă.A mers într-un parc din apropiere și sa asezat pe o banca inspirand aerul rece de iarna.

-Hey,ești bine?Aude o voce bărbătească din spatele ei.

-D-Da.Raspunde ea nesigura.

-Locul asta e ocupat?Întreaba și arată spre locul gol de lângă Cassy.

-Nu,te poți așeza.Baiatul doar îi zâmbește,și se aseaza lângă ea.

-Ce faci atât de târziu singura?

-Niște probleme....raspunde ea privind în jos.

-Nu vreau sa par băgăcios,dar nu pari prea bine.Ce ai pățit?

-M-am certat cu iubitul meu.Si face o mica pauza după ce spune asta.Defapt,ma înșelat.

-Auch,îmi pare rău pentru tine.

-Nu,e Ok.Fata încerca sa zâmbească și sa arate ca nu are nimic,chiar dacă îi venea sa izbucnească în lacrimi de durere.

-Tu?Ce cauți aici?

-Eh....ma plimbam și te-am văzut singura.Cassy a zâmbit.

-Cum ar putea un bărbat sa își bată de o fata așa frumosa?Nu știam ce voia băiatul asta de la mine,însă mi se părea de treaba.

-Nu știu....Acesta se apropie ușor de mine pana ajunge sa ma sărute.Ce a fost în capul meu de am acceptat?!

-Hey,ce faci?Îl întreb dându-l la o parte.

-Scuze....îmi pari drăguța și nu am putut sa ma abțin.Îsi freacă ceara stânjenit și își lasă privirea în jos,evitând contactul vizual cu mine.

-E Ok,te înțeleg.

-Apropo,am uitat sa ma prezint.Spune râzând.Sunt Yoongi.Min Yoongi.

-Eu ma numesc Kim Cassandra.Încantata de cunoștința!Spun zâmbind.Ma uit la ceasul de la mâna,și observ ca trecuse deja de miezul nopții.

-Eu ar trebui sa plec,e deja târziu.Ma uit în fata și zăresc o umbra care îmi părea cunoscuta.Nu era Jimin.Eram sigura de asta.Era....Taehyung?!Cum dracu a reușit sa ma găsească?

Ma ridic ca arsa de pe banca și plec.

-Hey,unde pleci?Striga Yoony după mine.

-Yoony,trebuie sa pleci!E ceva urgent!Spun agitata mărind pasul.Daca ma prindea boul ala aia eram.

-E Yoongi.Nici nu am fost atenta la ce spusese,eram prea speriata.

-Yoonji pleacă!Acesta oftează,și spune:

-La dracu!E Yoongi!Y-O-O-N-G-I!M-am oprit din mers,și l-am privit.

-Yoongi.Esti mulțumit?Acum pleacă dracu de aici,ești în mare pericol!Am spus și am început sa alerg.Nu îl mai văzusem.Taehyung dispăruse cu totul.