Teatrul reprezintă ulița Păcurarii plină de omăt; în stânga, în fund, se vede bariera închisă. La ridicarea cortinei se aud chiote și pocnete surugiești. Bariera se ridică și încep a trece în fund vro 16 cai de poștă, care trag o trăsură veche pusă pe tălpi de sanie. Caii intră în culisele din dreapta, dar trăsura rămâne troienită în mijlocul scenei. În coada trăsurii sunt aninate o mulțime de sipete și de cutii, iar pe deasupra lor șade o țigancă învelită într-o cergă strențeroasă; ea ține în mână o cutie cu bonete. Pe capră stă un fecior boieresc, ținând altă cutie. Înăuntru se află cucoana Chirița, Aristița, Calipsița și Guliță Bârzoi. Începe a însera și a ninge.
SCENA IModificare
CHIRIȚA, ARISTIȚA, CALIPSIȚA, GUGULIȚĂ, ȚIGANCA, FECIORUL, SLUJITORUL DE BARIERĂ, UN SURUGIU
SLUJITORUL (alergând după trăsură, zice țigancei din coadă): Cine zici că-i în trăsură?...
ȚIGANCA: Cucoana Chirița.
SLUJITORUL: Cum?... Crița?
ȚIGANCA: Chirița... surdule.
SLUJITORUL: Chirița Surdulea?... Da cască-ți pliscul mai tare... cioară, și cârâie mai dezghețat... Ce cucoană-i în trăsură?
ȚIGANCA: Du-te pârlii! că doar n-am să-ți toc la ureche până mâine.
SLUJITORUL: De!... Baragladină, te-ai pichirisit?
ȚIGANCA: Baragladină ești tu, guleratule!
SLUJITORUL: Ian vezi moachia, că s-o fudulit... (Azvârle în țigancă cu omăt.) Hâși, cârâitoare!
ȚIGANCA: Șezi binișor, blestematule, că te ia dracu.
SLUJITORUL: Hâși, ciocănitoare!...
ȚIGANCA: Bată-te pârdalnicu să te bată!... șezi binișor.
SLUJITORUL: Hâși, duh de baltă...
CHIRIȚA (scoțând capul și primind omătul în obraz): Ce este? ce-ați pățit... carnacsî! că era să mă chiorască!... Cine-azvârle cu bulgări?... (Către țigancă:) Ce te-o apucat, mă rog, coțofano, de cârâi ca cioara-n par?... Ie sama la lucruri bine, și taci din plisc. (Întorcându-se către fecior.) Și tu, mojicule, ce stai în capră ca un degerat și nu zici surugiilor să meargă?... Vai, bată-vă crucea, mangosiților, c-o să-mi faceți zile fripte!...
SLUJITORUL (la oblon). Cucoană...
CHIRIȚA: Ce-i?
SLUJITORUL: Cum îi numele d-tale?
CHIRIȚA: Cum mi l-o dat nânașu... Lipsești de-acole.
SLUJITORUL: Așa știu și eu... d-apoi vezi, cucoană, că trebuie să te trecem la catastiful barierei.
CHIRIȚA: Să mă treci la catastif pe mine?... da ce sunt eu, să mă treci la izvod?... Auzi vorbă!... Măi! că obraznici mai sunt gulerații iști cu săbiuțe...
L
ipsești, mojice!Lipsești de-aice,Că-ți sar în părȘi te bat măr.Auzi dârzie! blăstămăție!ObrăznicieȘi mojicie!În catastifuri el să mă scrie;Să-mi facă mieCatagrafie,Parcă aș fi marfă de băcălie,BrașovenieSau lipscănie!
