Capitolul XII

3 0 0
                                    

Ma simțeam slăbită,nici lacrimile nu îmi mai curgeau pe obraji, iar acest om...atâtea amintiri...și Aiden...mi-e asa dor de el, chiar dacă mi-a ascuns toate astea
Îmi făceam griji pentru părinții și fratele meu...ma treceau fiorii când ma gândeam ce s-a întâmplat cu ei....
Din cealaltă camera se auzeau plansete...oare cine o fi..?
Din camera se auzea cum cineva târa pe cineva,spre locul în care eram eu. Era fratele meu,legat și tras cu lanțuri de către...mama lui Aiden..?!
C: KAAI!! DA-I DRUMUL!! *am țipat eu isteric *
Ea:Oh Caroline, mi-ai lipsit foarte mult și nu ai idee ce placere mi-a făcut sa îți observ familia....Kai, a crescut foarte mult de ultima oara. * ridicându-i bărbia făcându-l sa se uite în ochii ei *
C:Lasă-l în pace! Kai, totul o sa fie bine!
Ea: Ce prostuta ești, draga mea Caroline,amândoi sunteți aici cu un scop, tu aparții lui Michael de acum,iar Kai îmi aparține mie. *scoțând un cuțit din buzunar *
Eram panicata, adrenalina crescuse în mine,ma zbăteam desi simțeam ca era fără rost...ma simțeam neputincioasa.
O priveam cum îmi ameninta fratele terifiat și simțeam cum se strângea furia în mine.
În camera își făcuse apariția asa zisul "posesor "al meu.Îl priveam cu scârbă și dispreț în timp ce se apropia de mine.
M:Dar vad ca ești foarte agitata* spuse el aducându-ma de gat*
Își desfăcuse cravata și ma lega la ochi cu ea. Ma zbăteam, încercăm să scap din strânsoarea lanțurilor care ma tintuiau acolo. Eram disperata,îl auzeam pe Kai țipând și plângând și nu puteam sa vad ce ii făcea acea creatura care se autointitula "mama".

Aiden P.O.V
Trebuia sa ma gândesc ca părinții mei sunt destul de puternici sa scape...dar acum Caroline suferă..jur ca dacă pățește ceva nu o sa mi-o pot ierta niciodată..
Trebuia sa îmi eliberez mintea,și încercăm să mă gândesc la locul în care era Caroline...
T: Aiden, unde mergem?
A: Încerc sa ma gândesc, unde ar putea sa se ascundă acești...nu mai știu nici cum sa ii numesc..
P&K: Trebuie sa te calmezi și atunci sigur vei ști unde e..
Am condus în toate fostele "bârloguri" ale asa zișilor mei parinti...nimic, pana când o amintire mi-a trecut prin minte. Era un loc îndepărtat, izolat, în pădure, unde obișnuiam sa ne ducă mama. E singurul loc în care nu am verificat.
Am întors mașina brusc,și am apăsat pe accelerație.Tyler era lângă mine,se uita mirat.
T: Cred ca știe unde trebuie sa ajungem *se întoarse în spate la Patrick și Kyle *
P&K: Ai,nu mai spune...

Conduceam,în mintea mea se formau scenarii care mai de care mai rele...drumul parca nu se sfârșea, pana când insfarsit am văzut intrarea în pădure. Am oprit mașina, și am luat cu mine pumnalul.
Băieții erau în urma mea.Ii auzeam cum susoteau în spatele meu,încercam sa ma calmez.
P&K:Oare știe încotro sa mergem...?
Tyler, Patrick și Kyle se uitau nedumeriți în jur,în fapt nu am scos nici un sunet de când am întors mașina.
Ma tot întrebau unde suntem,nu știam ce sa răspund,eram pierdut,nu știam unde trebuie sa ajung,simțeam cum ma cuprinde sentimentul de frustrare și neputință,era groaznic...am răbufnit. Mi-am înfipt pumnalul într-un trunchi de copac și m-am lăsat pe el. Am simțit cum o lacrima cade încet pe obrazul meu,mi-am ridicat capul și am smuls pumnalul din copac.
Înaintam încet prin pădure,simțeam ca parca ne învârteam în cerc.Pana când Tyler și-a îndreptat privirea către un deal.În vârful acelui deal se afla ruina cabanei familiei mele. M-am simțit într-un fel ușurat,dar nu vroiam sa știu ce o sa găsesc aici. Dar eram pregătit,eram pregătit sa înfrunt orice ma oprea din a o strânge din nou în brațe și sa o protejez. Însă nu eram pregătit pentru reacția ei...nu puteam sa ma gândesc ca ea nu ar mai vrea sa fie în viata mea după toate chestiile care s-au întâmplat și va trebui sa dispar,sa stau departe de ea,fără sa o mai sărut în fiecare dimineață, fără sa ii mai simt atingerea ei calda pe inima mea înghețată, fără sa o mai pot strânge în brate și sa ii spun ca o iubesc...nu pot...PUR ȘI SIMPLU NU POT..!! Ma revoltam,în minte.
Am urcat dealul. Băieții se pregăteau cu armele, iar eu ma pregăteam sufletește. Am stat în fața ruinei, pana când eram siguri ca puteam sa intram. Dinăuntru se puteau auzi țipete și plansete. Era Caroline..!
În acel moment am sărit ca ars și am intrat pe ușă, mi-am scos pumnalul.
În momentul în care am intrat...am văzut-o... Și l-am văzut și pe el, cum o tortura.Era legata,și plina de vânătăi și răni.
M:Ah,fiule, te aștept de ceva vreme. Ma gândeam ca o sa vii,fă-te comod,simte-te ca acasă *gesticulând cu cuțitul în mana*
A: Sincer ma așteptam la asta din partea voastră, dar sa va legați iar de viata mea? La asta nu ma așteptam.
Din cealaltă camera se auzea o voce familiara, a mamei mele,Holly.Dar unde erau Patrick și Kyle..?
H: Oh!Ce surpriza fiule,nu știam ca vii * ținând 1 inima în mana*
Ma uitam la mana ei însângerată din care se scurgea sângele de la acea inima.
H: Aaa, ce nepoliticoasa sunt,am avut niște intruși,și se pare ca a trebuit sa ma ocup de ei,Michael.
Acei intruși erau Patrick și Kyle, acum din cauza mea, ei sunt morți. Trebuie sa îl fac pe Tyler sa plece.
M-am năpustit asupra lui Michael, scoțând pumnalul, dar imediat ce am ajuns în fata lui,nu puteam sa fac nimic. Era o senzație foarte ciudata, de parca ceva ma reținea din a-l omorî pe acel om care se proclama "tata".
M: Tot asa ai rămas, nu ai putut sa o faci permanent și nu o sa poți niciodată.
Ma uitam la Caroline, iar el se uita cu mândrie la rănile și vânătăile ei, atunci am profitat de șansă și i-am înfipt pumnalul în spate. Se prabusise. Holly venea cu viteza spre mine, m-am ridicat luând pumnalul și bagandu-il în umăr,am injungiat-o de mai multe ori în piept și umăr, apoi ma întorsesem la creatura oribila care trebuia omorâtă. M-a privit în ochi și a vrut sa îmi zică ceva,în acel moment am început sa îl înjunghii și sa îl lovesc pana am simțit ca nu mai are suflu. Eram plin de sânge, stăteam pe el și plângeam. Tyler intra și pusese mana pe umărul meu.
T: Ești ok..? Unde sunt Patrick și Kyle? A: Sunt...sunt morți.
Tyler se repezi către cealaltă camera,în care erau corpurile lui Patrick și Kyle.
Eu stăteam și ma uitam la corpul lui Michael. M- am repezit sa o dezleg pe Caroline. Imediat ce am lăsat lanțurile se prabusise la mine în brate,o țineam și ii ștergeam lacrimile ramase,era inconștienta. L-am văzut pe Tyler cum ieșea cu Kai în brațe.
Dintr-o data, fata lui Tyler schimbase,începu sa țipe.
T: Ai grija în spat...
Nu apuca sa termine propoziția ca fu lovit de o săgeată în umăr.
M-am întors, sa ma uit cine a tras.

-------------------------------------------------------------
Bună tuturor, după cum vedeți m-am reapucat de scris și chiar ma bucur ca am revenit :) aparent a trecut foarte mult timp de când nu am mai postat și îmi cer scuze :P
Sper sa va placa capitolul, de acum o sa postez câte un capitol pe săptămână marțea :3




You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Jan 14, 2016 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

Hope dies the lastWhere stories live. Discover now