"Nimic important. Am doar câțiva oameni care îmi spun că sunt cretin, dar pentru că e adevărat, nu mă simt rănit." Yoongi a ridicat din umeri, fiind conștient că nu poate fi văzut.
"Asta e o mare minciună!" Spune băiatul repede, punând accent pe cuvântul "mare". Yoongi găsea drăguț modul în care vocea drăguță a băiatului, putea să se transforme într-o voce furioasă, dar și tristă, în același timp.
"Oricine spune asta e un mare mincinos. Și repet, un mare mincinos." Yoongi a surâs, dar vorbele acelui necunoscut i-au atins inima. Aprecia încrederea în sine care i se oferea, îi era foarte recunoscător băiatului. Pentru că îl făcuse să simtă încă odată că are și el dreptul să fie fericit, drept pe care aproape îl uitase.
"Mulțumesc." Șoptește Yoongi, nefiind sigur dacă a fost auzit.
"Nu trebuie să îmi mulțumești." Răspunde băiatul imediat, Yoongi fiind fericit că l-a auzit.
"Chiar urăsc să fac asta. Dar trebuie să mi se ia locul. Timpul meu s-a terminat." A spus, cu o urmă de tristețe în voce.
"Oh, înțeleg. Mulțumesc încă odată." A spus Yoongi, dorindu-și să mai vorbească puțin. Dar a înțeles că niciunul nu poate face nimic în privința asta.
Își dorea ca și persoana cu care vorbea să simtă la fel."Sunt aici mereu la 2, dacă ai nevoie să vorbești cu cineva."
Apelul s-a încheiat, Yoongi simțind că oboseala îl cuprinde, dar totodată și sentimentul de calmitate. Dându-și seama că se simte mai bine, a decis să părăsească balconul și să intre în cameră.
010–2593–1902
Ești foarte important și ești mult mai bun decât crezi.
Să ai o zi bună!◇◇◇◇
CITEȘTI
ʟᴀᴛᴇ ᴍᴇʟᴏᴅʏ || ʏᴏᴏɴᴍɪɴ
Fiksi Penggemar•Yoonmin AU• + side couples Unde Jimin se ocupă de consiliere, prin programul radio al școlii. Nimeni, în afară de prietenii lui, nu știe cine e responsabil de acel program.