Fiul Satanei

Queen of the whitest darkness

It's 4 AM and I'm high as fuck and a little drunk, so a night like all others, in care chipul tau mi-a patruns in strafundurile asa-zisului constient, in care mi te imaginez unica si perfecta mea zeita. Somnul mai poate astepta, tu esti mai importanta. Mi te alaturi? Intr-o calatorie unde nu mai exista termenii "eu" si "tu" , ci doar "noi"? Ce duce intr-un loc sacru, unde civilizatia nu poate ajunge si singurul lucru pe care il pot admira e parfumul tau divin. Nu vreau sa se termine, poate visez. Ia-ma de mana, spune-mi ca e real, ca nu voi mai fi nicio clipa singur, vanat de amintiri si ingretosat de lumea seaca si dezgustatoare ce ne inconjoara. Da-mi inima ta si o voi face comoara cea mai de pret, cea mai ravnita bogatie, dar a carei chei doar eu o am. Adormi pe pieptul meu, lasa-ma sa iti simt inca o data buzele sangerii, fa ce vrei din mine, dar nu ma arunca. Vreau sa simt din nou. Durerea ce imi macina oasele va reveni, va fi mai aproape de a ma distruge, dar voi scapa din nou datorita tie, demon angelic. Nici nu stiu daca vreau asta. Oare daca nu ma voi mai trezi vreodata lumea va inceta sa existe, masinile nu vor mai perinda strazile si locul copiilor galagiosi va fi luat de neant? Esti o fiinta atat de perfecta, inocenta ta ce mi-a luat mintile de prima oara cum mi-ai zambit e completata de mintea atat de calculata si creativa. Ai reusit in cele din urma sa rapui un zeu prin cateva cuvinte si o atingere scurta a buzelor noastre. Daca eu as fi Zeus, atunci tu ai fi Hera, dar cum eu sunt Lucifer, tu nu ai cum sa existi. Oare esti doar o plasmuire a mintii mele bolnave? Ma intreb asta cateodata in noptile lungi de iarna cand soarele dispare de pe cerul intunecat si reapare in mod mistic in zambetul tau. As vrea sa plec departe, intr-un loc unde nu ai putea a ma gasi, asta doar in speranta ca imi voi recapata puterile, voi putea fi din nou fiinta intunecata si misterioasa, atat de superioara lumii inconjuratoare. Ura pe care o port celorlalti parca a scazut, nici exterminarea nu mai pare o solutie. Pentru ca ai ramane tu, iar cu o singura sclipire a ochilor tai ai putea creea alte corpuri insufletite, fara o gandire proprie si atat de simple, dar in acelasi timp demne de apatie. Ai putea creea o lume noua, a noastra, dar frica de schimbare iti ingheata sangele in vene ca privirea unei cobre. Mi-ai patruns atat de usor in cele mai intunecate parti ale mintii cu puritatea ta, mi-ai invadat lacasurile de care tineam de atata timp cu mainile insangerate si totusi nu regret nici o clipa ca te-am contaminat de durerea si tristetea mea, ca sa ma poti insoti prin viata, tu, unica zeita a iadului. Nu am urat niciodata pe cineva mai mult, atat de mult incat sa ma faca sa il iubesc. Iubesc fiecare particica din tine, pana la ultimul fir de par.

Nu stiu ce vreau de la viata asta, nici macar nu stiu bine cine sunt: o fiinta perfecta, o entitate fara de moarte sau uitare, blestemata sa traiasca pe acest pamant nedemn, infruptandu-se din suferinta celorlalti, din durerea celor slabi? Cel putin asta eram pana sa apari tu. Uneori imi doresc sa fiu iubit, alteori sa-mi fac veacul in singuratatea noptii, iar alteori sa ma topesc si sa devin o insignifianta parte a acestei lumi fara de inteles sau rost. Sunt o persoana greu de inteles, nici eu nu reusesc sa o fac mereu, insa cand ma trezesc dimineata imi amintesc ca sunt cea mai minunata persoana care a calcat vreodata pe aceasta planeta infecta, plina de durere, pentru a trage sforile din umbra pentru viitorul incert ce ne atrage in infinita gaura neagra care ne duce, in cele din urma, pe toti la pieire. Dar pentru asta am nevoie de o regina sa ma ajute sa conduc, o zeita a intunericului care poate face lumina in mintea mea stupida si impura, sa ma faca sa simt ca traiesc cu adevarat in timp ce ma inec in amarul spatiului infinit. Sunt un spirit liber. Si tu esti. Putem fi, daca consideri ca destinele noastre se pot intalni tangential pentru eternitate, chiar si dupa moarte, guvernand iadul de pe tronurile noastre, stapani absoluti ai abisului, deranjat doar de urletele disperate ale vreunui calator ce si-a pierdut sufletul si ratiunea pentru o boaba de iubire. Totul in van, deoarece noi ii decidem soarta viermelui blestemat, destinat suferintei din cauza dorintelor sale lumesti. Eu imi doresc sa plutim in inaltul vazduhului brazdat de norii sangerii ai apusului, spre marea calma, spumegata de valurile ce se sparg in stancile ascutite. Vreau ca sufletele noastre sa danseze armonios pe o melodie cantata de ingerii negri la vioara, in timp ce buzele noastre se unesc pentru a raspandi vestea victoriei noastre asupra lumii jalnice pentru care distrugerea e singura sansa de izbanda.

Te-am cautat atata timp, chiar m-am indoit de existenta unei fiinte atat de perfecte ca tine, insa, ca prin magie, ai aparut in viata mea in momentul in care imi pierdusem toate sperantele si increderea. Esti singura mea sansa de redemptiune, esti singura mea cale de comunicare cu acest univers parca satul de mizera existenta umana. Reprezinti viata, dar si moartea, esti lumina care alunga intunericul, dar si intunericul insusi. Uneori ma gandesc la tine ca la o vrajitoare, caci doar prin magie mi-ai fi putut face sufletul negru sa poata simti atata dragoste pentru o persoana. Ma uimesti pe zi ce trece, si inca nu-mi pot da seama in ce groapa fara sfarsit s-ar fi afundat spiritul meu daca tu n-ai fi aparut sa ma salvezi.

Fiecare noapte in care adormi in bratele mele, avand posibilitatea sa iti privesc chipul si fiecare dimineata in care te trezesti alene si ma musti usor de gat, iar apoi te joci cu parul meu pana deschid ochii si iti sarut fruntea, sunt momentele in care ma gandesc ca un nemernic ca mine nu te merita. Dar apoi realizez ca nu ai putea exista in deplinatatea perfectiunii tale fara intunericul existentei mele, ce te molipeste incet, dar sigur. Insa nici eu nu as fi asa intunecat daca nu ar fi lumina ta sa dea sens vietii mele atat de data peste cap. Ne completam, nu putem exista unul fara celalalt, deoarece suntem definiti impreuna, pana la sfarsitul timpului. Te iubesc. Nu pentru un an, un veac sau un mileniu, ci pentru eternitate.

Ea este M., iubita mea