4.

6 1 0
                                    

Am ajuns la restaurant.In fata acestuia ne asteapta  Clais,Agnes si copilul lor Ermin...Agnes zambeste cand ne vede...Ne saluta politicos apoi vine spre mine:
—Geia sou agápi mou!Tu esti Ilaria?(Buna, draga mea!)
—Buna seara!Da spun si zambesc
Agnes arata superb...Are o rochie verde pana in pamant si niste bijuteri spectaculoase...
In spatele ei este Ermin...cred ca este de aceiași varsta  cu Antonie...Intram in resturant iar la bar este un barbat...imbracat in negru cu parul lung...Nu ii pot vedea fata...Dar acest om adora culoarea negru...Cred ca lucreaza aici...
Ne asezam la o masa de la geam si asteptam ca cineva sa ne ia comanda...Baiatul de la bar se ridica si vine spre noi...O doamnee arata superb...Gata trebuie sa incetez imi intorc capul si ma uit pe geam...
— Kaló apógevma! Ti boró na sas exypiretíso ... Eíste Romaíoi gia lígo? ( Buna seara!Cu ce va pot servi...Stati putin sunteti romani?)
Tata rade usor la cele spune de chelner si ii spune:
—Naí!(Da) Stii romana?
—Da domnule! Rapsunde acesta.Are un accent ciudat imi place cum suna vocea lui vorbind romana
...Imi vine sa imi dau o palma peste fata pentru ca baiatul asta este superb
—O foarte bine...Cum te numesti?
—Teodor.Pe dumneavostra?      Teodor? Serios?Pana si numele este frumos...
—Robert! Iar acesta este fiul meu Antonie.Sotia mea Carla si fiica mea Ilaria...si cealata fiica Agata...Iar acestia sunt prieteni mei...Clais, Agnes si fiul lor Ermin...
—O familie mare...Foarte frumos...Ma bucur sa vă cunosc...
—Da...Haideti sa comandam spune tata! Dupa un timp in care tacerea a domnit printre noi...
—Eu vreau frigărui spune Antonie...iar Ilaria vrea o salata greceasca...
Agata are un interviu maine asa ca a plecat acasa...

Pentru cele ce stralucesc mai tare ca soarele Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum