Army (partea a II-a) {Kpop fic}

Capitolul VIII

//Perspectiva lui SungGyu//

Dupa ce ne-am uitat la cateva episoade din serialul propus de Ji Eun, aceasta a inceput sa borboroseasca despre cum persoanele trebuie sa-si marturiseasca sentimentele. Oare este constienta de faptul ca ea ganseste cu voce tare si ca oricine pe o raza de 10 metri o poate auzii?

Hh...probabil are dreptate, poate ar trebui sa-i spun totul.

Cand eram pregatit, aceasta s-a ridicat de pe canapea. Am actionat repede, prinzand-o de incheietura mainii, deoarece, proababil mai tarziu mi-as fi pierdut curajul.

Ji Eun s-a intors brusc, privirile noastre intersectandu-se.

-Hei, bucatica de guma, trebuie sa-ti spun ceva...

-Huh? Ce s-a intamplat?

-E-eu...p-probabil...adica...ceea ce vreau sa spun e ca...e posibil sa am... S-s-sentimente pentru ti-tine.

-Ce tot indrugi acolo? Crezi ca o sa scoti ceva de la mine cu care o sa ma poti avea la mana? Chiar daca ai fi vorbit serios raspunsul meu ar fi fost negativ.

-Ji Eun...

-Inceteaza cu jocurile astea copilaresti si concentreaza-te pe altceva!

//Perspectiva lui Ji Eun//

Am pus pauza episodului, ridicandu-ma pentru a imi lua un pahar cu apa, insa sunt oprita de SungGyu care m-a prins de incheietura maini.

-Hei, bucatica de guma, trebuie sa-ti spun ceva...

-Huh? Ce s-a intamplat?

-E-eu...p-probabil...adica...ceea ce vreau sa spun e ca...e posibil sa am... S-s-sentimente pentru ti-tine.

Ce e asta? De ce...acum? Spune asta pentru a ma testa? Pentru a ii spune ce simt pentru el si sa ma aibe la mana, spunandu-mi apoi ca totul a fost o gluma?

Oricum, chiar daca nu ar fi fost o gluma, chiar daca am sentimente pentru el, nu pot spune "da". Am prea multe pe cap si n-am timp de asa ceva.

L-am refuzat, incercand sa am o expresie dura, sa fac sa para ca nu-mi pasa, apoi am fugit in camera mea, incercand sa uit ce s-a intamplat.