Caputolul VII

402 33 1
                                    

-Tu dormi in pragul usii mele. Esti doar un catelus neajutorat si plouat. Awe, atat de adorabil.

-Bucăţică de guma, eu NU sunt adorabil. Eu sunt chipes.

-Da. La fel de chipes ca un caine ud.

-Whoa, Ji Eun a noastra s-a maturizat! Cine ar fi crezut?

-Eu trebuie sa plec,ne vedem diseara.

-Diseara?! Ce voi face pana diseara? Huh? Huh? Spune-mi! Imi spui?! Unde pleci? Unde?! Pot sa vin si eu?! Pot, pot?!

-Omo, se pare ca (,) catelusul nostru a dat inapoi. Credeam ca esti mai...SungGyu. Cine esti acum? Te comporti intr-adevar ca un catelus.

-Un catelus? Asta e o prostie, sunt la fel de matur si...hei, hei unde pleci? Asteapta-ma!

-Ma grabesc.

-Unde? Unde?

-Merg sa munecsc. Banii nu se fac la comanda, probabil ca nu stiai.

-Lucrezi? Unde? Pot si eu? Pot?

-Lucrez cu jumatate de norma la restaurantul de peste drum. Ajunge cu atatea intrebari.

Ajunsesem in fata restaurantului aflat la cateva strazi distanta. Am intrat si mi-am pus sortul.

-Buna ziua, domnule Ruffle, spun politicos catre cel ce-mi asigura banii pentru taxele se scolarizare.

-Buna Ji Eun! Ai venit mai devreme. Vad ca esti insotita de un chipes domn. Cine este?

-Chipes?! Este doar...noul meu animal de companie.

- Buna ziua, caut un loc xe munca ci jumatate de norma si m-am gandit.la locul aceata, este posobil? Intervine SungGyu in discutie.

-Mhm, nu pari o persoana care sa spele vase, dar iti voi da o sansa. Astazi te voi testa si daca totul este in regula, vei avea un nou loc de munca, spuse dl. Ruffles intinzandu-i lui SungGyu o pereche de manusi de unica folosinta.

Ne-am indreptat catre vasele murdare. Nu erau fosarte multe, asadar am luat decizia de a le spala fara ajutorul lui SungGyu, dandu-i o alta ocupatie, spalatul podelei.

Dupa cateva ezitari, a pus mana pe mopul din coltul incaperii, lustruind pe jos.

Fiind obisnuit cu facutul banilor batand din palme, nu prea putea sa-si dea silinta, se vedea de la o posta ca este o persoana care a crescut in puf, insa, cu totii meritam o sansa.

.

.

.

Dl. Ruffles a fost multumit de munca depusa de SungGyu, asadar a luat decizia de a il angaja.

La sfarsitul programului mi-am strans lucrurile si am plecat, fiind insotita de SungGyu.

Apartamentul meu fiind foarte aproape am ajuns repede.

Am intrat in cladire, am descuiat usa, m-am descaltat si m-am dus in sufragerie, arucandu-ma pe canapea.

Pentru a ma simti mai bine m-am decis sa ma uit la o drama interesanta.SungGyu a fost de acord cu hotararea mea.

.

.

.

Wow, serialul acesta m-a binedispus complet, este chiar reusit, insa, nu inteleg de ce protagonistii nu-si spun ceea ce simt unul pentru celalalt, este o adevarata prostie, sentimentele pentru o anumita persoana trebuiesc marturisite cat mai repede posibil.

Am pus pauza episodului, ridicandu-ma pentru a imi lua un pahar cu apa, insa sunt oprita de SungGyu care m-a prins de incheietura maini.

-Hei, bucatica de guma, trebuie sa-ti spun ceva...

__________________________________________________________________

Heii pufosenii, ce faceti? Da, da, stiu, este un capitol ANOST, dar promit ca urmatorul sa le intreaca pe toate!
Ah, de asemenea puteri arunca un ochi la noua mea carte, "ce ai face daca...{EXO/BTS} //KPOP//" Este o carte cu...intrebari (proabil v-ati dat seama din titlu) si puteti lasa raspunsul vosrtru comentand la capitolul cu intrebarea respectiva.

Deja aberez. In concluzie, va multumesc din suflet, fara voi nu as fi ajuns aici, va iubesc. :3

Army (partea a II-a) {Kpop fic}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum