A Clockwork City

Capitolul 1- The Weeping Angel

The Weeping Angel

Tick tock, goes the clock,

Nothing can reverse it.

But it was that time when angels fell,

When the clock stopped, and time stood still.

Ingerul Raziel nu ar fi trebuit sa arate asa. Statuia lui din biblioteca Institutul New York-ului statea ghemuita la pamant, acoperindu-si ochii cu palmele, ca si cum ar fi crezut ca daca nu ar vedea pe nimeni nu ar fi nici ea vazuta, cu aripile inconjurandu-i trupul, parca protejandu-se de priviri. Dar nu folosea la nimic: toti locuitorii cladirii il urmareau...cel putin cei prezenti. Maryse si Robert fusesera de urgenta chemati in Idris in acea dimineata, astfel ratand ocazia de a vedea ciudatenia. Cei doi nu lasasera in urma plecarii lor decat un bilet pecare scrisesera cat de pe scurt posibil ca a fost gasit ceva ciudat in Institutul din Londra.

-Ok, nu putem sa stam sa ne uitam la statuia asta toata ziua sperand ca va face ceva, zise intr-un sfarsit Isabelle, luandu-si privirea de la Raziel-care-nu-mai-era-Raziel.

-Nu trebuie sa stam toata ziua aici, l-am sunat pe Magnus imediat ce l-am gasit pe Domnul Plangaret in loc de Raziel...sau e o doamna? In orice caz, el si Alec ar trebui sa ajunga aici in orice moment, spuse Jace cu o fluturare de mana, indreptandu-si privirea spre sora lui.

-Da, pentru ca asta ar trebui sa ajute... mai mult ca sigur cei doi isi vor petrece jumatate din timpul aici sarutandu-se si cealalta jumatate plangandu-se ca i-am deranjat, mormai Isabelle in barba.

In timp ce ei vorbeau, Simon facu un pas spre inger. Nu putea scapa de senzatia ca a mai vazut asa ceva inainte..intr-un joc video...o carte...

-Clary, spune-mi te rog ca si tie ti se pare cunoscut modul in care sta statuia, sopti el dupa ce incerca sa isi aminteasca fara succes de unde sa o ia.

-E ca unul dintre extraterestrii aia din Doctor Who!... Ingeri Plangatori? Ceva de genul?

Clary isi sublinie spusele cu multe gesticulari, ca si cum nu ar fi stiut cum sa se expirme mai bine, intorcandu-si privirea spre Simon.

-Da, exact! Asta era! Simon avea un zambet mult prea mare pe fata pentru acea situatie.

-Extraterestrii?Oh, Raziel! Asta-i explicatia voastra? Jace parea exasperat.Nu totul se rezuma la SF-uri si jocuri video!

-...ei bine, daca m-ai fi ascultat cand eram in Edom in legatura cu jocurile mele video si nu ai fi luat lucrul stralucitor care arata intr-un mod foarte evident a capcana... incepu Simon, intorcandu-se spre Jace cu o privire inocenta.

-Hei, nu da vina pe mine pentru curiozitatea mea! Incepe sa-mi fie dor de cele cateva saptamani in care nu-ti puteai aminti nici cum ma cheama...se rasti Jace.

-Ar fi frumos daca m-ar lasa sa-mi termin propozitiile macar o data... mormai Simon

Nimeni nu se mai uita la asa-zisul Inger Plangator. Se auzi un fosnet din directia statuii. Acum era mai aproape, cu aripile intinse si mainile ridicate de parca ar fi fost un zombie. Fata ii era contorsionata intr-o grimasa infricosatoare, iar gura deschisa ii dezvalua niste dinti cu adevarat ascutiti.

-In regula, nu va luati ochii de pe inger! spuse Clary cu o voce care ar fi vrut sa fie calma. In serial se spunea ca Ingerii Plangatori se transforma in statui daca sunt priviti, dar cand nu li se mai da atentie pot fi foarte rapizi.

-Isi trimit victimele in trecut, apoi se hranesc cu anii din viata care le-ar mai fi ramas in prezent. Sau ceva de genul... completa Simon.

-Deci, pe scurt, ne luam ochii de la el si ZAP, nu mai suntem aici? se asigura Jace, cu o expresie de neincredere pe fata. Nu cred ca asa merge lumea, Lewis, e doar un serial...Nu exista extraterestrii.

Clary ofta.

-Ati putea sa va terminati argumentul dupa ce scapam de extraterestrul imposibil din fata noastra?

-In regula, hai sa-l terminam, atunci. Isabelle isi scoase pumnalul de seraf in acelasi timp ca Jace.

In acel moment, pietrele de lampa vrajitoarei plasate in jurul camerei incepura sa palpaie si sa scada in luminozitate, pana cand ii lasara pe cei patru in lumina scazuta a unei dimineti de iarna. Doua secunde mai tarziu, usa bibliotecii scartai, lasand un Alec somnoros si un Magnus complet confuz sa intre in camera. Toata lumea isi indrepta privirea spre ei.

- Ce s-a intamplat? intreba Alec, acum complet pus in garda de intunecimea camerei.

Realizand ce tocmai a facut, Clary isi intoarse privirea asupra ingerului. Era chiar in spatele ei. Un tipat subtire ii parasi buzele, chiar inainte ca totul in jurul ei sa se intunece complet.

Disparuse.

-Am spus sa nu va luati privire de pe inger? se rasti Simon.

Magnus ridica mana ca un elev care avea o intrebare, apropiindu-se de cei trei ramasi si de statuie, urmat de Alec.

-As fi foarte recunoscator daca ne-ar explica cineva si noua ce tocmai s-a intamlpat.

-In primul rand, amandoi, ochii pe statuie, interveni Jace.

-Ohhh, acum ma crezi! se rasti Simon la el.

-Asta e ce cred eu ca e? intreba Magnus, ochind statuia cu neincredere si uimire.

-Depinde daca te uiti la aceleasi desene animate la Simon...

-Pe Raziel, Jace! Ai putea sa fii serios macar pentru cinci minute? Isabelle isi trecu mana prin parul pe care nu avusese timp sa il lege inainte sa fie chemata din cauza statuii. Clary a numit-o Inger Plangator, Magnus. Iti spune ceva numele?

-Da, iar daca am dreptate, sansele de a o aduce inapoi pe Clary sunt foarte mici. Calatoria in timp este un lucru periculos pe care nu multa lume il poate face. Cat despre teoria acelui serial despre extraterestii... Sunt ingeri cazuti. Uneori pot arata ca niste oameni normali, asa se intampla de obicei, dar sunt unele cazuri, foarte rare, in care se transfora in Ingeri Plangatori, regretandu-si pacatele care i-au adus la ceea ce sunt acum.

-Stai, ingerii cazuti nu se transforma in demoni? intreba Alec nedumerit.

-Si tu crezi ca exista numai un singur fel de demoni in toata lumea? veni raspunsul lui Magnus. In regula, acum sa va salvam prietena!

Pocni din degete si se rematerializara cu totii in apartamentul lui.