Luna Addams este o adolescentă ca oricare alta , dar are o viață foarte complicată : ajunge într-un nou colectiv de prieteni , în care ajunge să aibă parte de mii de surprize. Noi prieteni îi dau tarcoale Lunei,dar doar unul singur ajunge să aibă dr...
Luna Addams era stăpână pe ea. Știa ce își dorește să facă în timpul pe care îl are aici,împreună cu sora ei și prietenii ei. Își dorea să devină cea mai mare cântăreață și să ajungă pe cele mai mari scene ale lumii. Alături de Betty și Chriss,își va îndeplini visul.
O nouă zi de liceu. Totul mergea foarte bine. La banca ei,era așteaptă de Max și Crystal. În acel moment,Crystal sări ca arsă din banca sa pentru a o întâmpină pe Luna.
-Luna,cât mă bucur să te văd!zâmbi trist Crystal.
-Și eu ,Crystal,dar nu ne-am văzut de ieri,îi spuse fata râzând.
-Știu,dar pur și simplu...Doar mă bucur!
-Crystal,s-a întâmplat ceva? Pari așa...crispată!
- Nu,nimic,doar că voiam să îți spunem ceva...
-Ok,ce este?întrebă Luna ,curioasă și în același timp sstresată crezând că toată această prietenie a fost doar o glumă de a lui Rachel.
-Păi,știi,de când ai început să mă ajuți să mă schimb într-un alt om,eu și Crystal avem o relație...,îi spuse Max ,evitându-i privirea.
-Poftim!? Serios!? Ce mă bucur! Doamne,și eu care îmi făceam gânduri negre,spuse Luna rușinată.
-Și ne gândeam să stăm în aceeași bancă...,adaugă Crystal trist ,dar în același timp bucuroasă.
-A,sigur,nu e nicio problemă! Aveți cale liberă!spuse Luna ascunzându-Și nervii. O să mă mut cu băiatul cel nou,Benjamin!
Benjamin Alvarez era un tip înalt,cu părul castaniu și ochii verzi. Era un fel de tocilar,dar nu prea. Îi plăcea să citească mult ,dar îi plăcea foarte mult să piardă timpul prin oraș ,pe motocicletă.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Luna merse sfioasă spre banca lui Benjamin,cu cărțile in mâini și ghiozdanul in spate.
-Bună,Ben...Pot să stau în banca cu tine câteva zile?întrebă fata sfioasă și cu obrajii înroșiti.
- Sigur,Luna! Ia loc!ii zise băiatul politicos.
Benjamin o ajută să se mute. Îi puse geaca de piele în cuier și apoi o ajută să își așeze cărțile și ustensilele de scris pe bancă.
Ziua trecuse foarte repede,iar fata stătu și se gândi doar la Max și Crystal,la relația lor. Luna se atașase de Max și ar fi putut foarte bine să îi spună și totul s-ar fi terminat...
-Luna,ești bine? Pari gânditoare și nu prea pari în apele tale...,o întrerupse Benjamin din visat.
-Da,cred că sunt bine...doar că mă gândesc la prietenii mei care acum au o relație și îmi zic abia acum,după luni bune...,început Luna să se descarce cu lacrimi în ochi.
-Hey,liniștește-te! Poate nu erau pregătiți să îți spună,poate totul a fost pe fugă și nu au apucat să o facă!încarcă Ben să îi explice.
-Poate,ai dreptate! Cred că le voi da spațiu Te vei supăra daca voi sta aici în următoarele săptămâni?
- Sigur că nu! Poți rămâne aici cât dorești ! Mă bucur să am o colegă de bancă ca tine!o linguși băiatul.
- Ce drăguț din partea ta!se rușina Luna și zâmbi.
Era pauza dinaintea ultimei ore. Luna a decis să iasă putin din clasă. Neașteptându-se,dădu nas în nas cu Mattias,cel care ar fi fost în stare să o omoare de față cu toți . Băiatul,când o zari,se ținu dupa ea.
- Luna,trebuie să vorbim...
- Nu mai avem ce vorbi! Am pus punct relației cu săptămâni în urmă după ce mi-ai tras o palmă zdravănă și m-ai lăsat vânătă!
- Luna,Știi că nu suport ideea de a te pierde,Știi că nu suport gândul să te vad în preajma altor băieți!
-Și nu imi pasa! Aceia Sunt prietenii mei acum și nu voi rupe legăturile doar pentru că vrei tu! Trebuia să te gândești la asta înainte de a mă lovi sau de a țipă la mine!începu Luna să plângă și îi întoarse spatele ,fugind afară ,pentru a lua niște aer.
Plângea fără oprire. Și-ar fi dorit ca Crystal să fie lângă ea și să o calmeze. Și-ar fi dorit crelația lor să nu fi existat vreodată. Și-ar fi dorit....Și-ar fi dorit multe.
- Dar pe cine avem noi aici?se auzi glasul lui Rachel.
-Dispari,Rachel!se enerva Luna.
- Dar uite,că nu vreau! Îmi poți face ceva fără prietenii tăi ?Fratele meu nu e pe aici din câte văd A rămas în clasă cu dobitocul de Max și urâta de Crystal? Și tu? Ai rămas singurică!!începu Rachel să râdă.
- Ai auzit-o,Rachel,dispari!o salvă Max.
-Hmm,norocul tău! Data viitoare nu scapi!îi șopti Rachel,zâmbind diavolesc.
Luna fu uimită de apariția lui Max.Max îi zâmbi ștrengărește și se așeză pe banca din curtea școlii,lângă ea.
- Ce cauți aici?întrebă Luna printre lacrimi.
-M-a trimis Crystal,voia să știe cum ești....
-Păi,ai văzut ,știi cum sunt...poți pleca!
- Dar,eu nu vreau!îi răspunse Max convingător.
-Atunci,plec eu!spuse Luna hotărâtă.
- Nu pleci nicăieri!strigă Max nervos.
În acel moment ,băiatul o prinse de braț pe Luna și o întoarse cu fața la el. Atunci,Max o săruta suav și dulce,lăsând-o fără suflare. Luna se împinse,reușind să scape din brațele lui Max și fugi cât putu ea de repede. Crystal dădu să vorbească cu ea,dar Luna o evită. Se duse în bancă,lângă Ben și începu să plângă. Ben o luă în brațe,încercând să o liniștească și să o facă să îi spună ce s-a întâmplat.
Era momentul să o facă pe prietena proiectivă. Luna hotărî să nu îi zică nimic lui Crystal și să tacănaibii din gura,să lase loc timpului. Trebuia să mintă pentru a proteja relația lor de ceva ce nu ar trebui să se întâmple:despărțire. Max intră în clasa cu zâmbetul pe buze îndreptându-și privirea către Luna,dar observă că Ben o ținea în brațe. Acesta se întoarse ,iar Luna observă cum mușchii i se încordaseră și cum îi sopti ceva lui Crystal.
Luna ajunse acasă obosită,nevrând să vorbeasca cu nimeni și nici să mănânce ceva. A ales să se așeze în pat și să vorbească cu Ben,care i se părea Lunei,putea fi un psiholog foarte bun. După nici o ora,aceasta începu să plângă. Își închise telefonul și adormi. Alese ceea ce nu voia:să o mintă pe cea care îi este cea mai bună prietenă și sora din altă mama.
